În ajutorul cercetătorilor

Caracteristica Fondului Arhivistic nr. 50 Colecţia de documente şi materiale privind mişcarea ilegală comunistă din Basarabia

ALEXANDRU MORARU BLOG

Etapa de democratizare a Republicii Moldova a demarat odată cu ieşirea ţării din sfera de influenţă a URSS (27 august 1991), fapt care a generat schimbări radicale în toate aspectele vieţii politice şi sociale, modificând astfel întreg sistemul valorilor democratice ale ţării.

Reformele administrative şi economice, care au introdus noi valori democratice, au dictat necesitatea conştientizării importanţei arhivelor pentru procesele democratice din stat.

Creşterea interesului poporului faţă de istorie şi pentru depistarea documentelor istorice a dus totodată la lărgirea amplificată a spaţiilor arhivelor, a sporit cercetarea istoriei propriei ţări.

Pe fundalul acestor schimbări social politice, în corespundere cu ordinul nr.9 din 06.02.1992 al Serviciului de Stat de Arhivă al RM „în scopul asigurării păstrării şi utilizării Fondului arhivistic al fostului partid comunist al Moldovei, trecut în componenţa Fondului arhivistic de stat al RM şi preluării ulterioare a documentelor din organizaţiile social politice”, a fost creată Arhiva organizaţiilor social-politice a RM, care a moştenit întreg patrimoniul documentar al arhivei fostului partid comunist al Moldovei (documentele CC al PCM, CC al ULCTM, documentele tuturor unităţilor teritorial-administrative, un şir de documente ce reflectă activitatea ilegală a PC bolşevic pe teritoriul Moldovei). Necesitatea creării Arhivei a fost dictată nu numai de necesitatea păstrării patrimoniului documentar al PCM, valoarea căreia este incontestabilă, deoarece ele reflectă practic toate aspectele vieţii societăţii pentru perioada 1900-1991, dar şi apariţia pe eşichierul politic a mai multor organizaţii social-politice, care în procesul de activitate creau diverse documente cu caracter istoric, cultural, economic, ştiinţific şi care necesitau să fie depozitate ulterior.

Arhiva organizaţiilor social-politice a RM fiind succesoarea arhivei fostului partid comunist al Moldovei, cronologic îşi ia începutul de la „Istpart” (Comisia de colectare şi studiere a materialelor privind istoria Revoluţiei din octombrie şi istoria Partidului comunist), care a fost organizat la 25 ianuarie 1925. Funcţiile de bază ale „Istpart” – ului erau îndeplinite de lucrătorii Direcţiei Generale a arhivelor din RASSM, iar în 1934 au fost desemnaţi primii lucrători titulari, care au purces la preluarea documentelor de partid şi comsomoliste. În 1935 în arhivă se numărau deja 46 fonduri şi 2026 dosare.

În 1933 în cadrul „Istpart” – ului se formează un sector separat – Arhiva regională de partid, care spre finele anilor 30 se transformă într-un Centru ştiinţific de studiere a Istoriei partidului. În februarie 1935 „Istpart” – ul a fost lichidat.

În ajunul războiului II mondial în arhivă erau depozitate 146 de fonduri în care se păstrau peste 30 mii unităţi arhivistice. La începutul operaţiunilor militare toată arhiva a fost evacuată în or. Uralsk, unde a fost depozitată până la sfârşitul războiului. În octombrie 1945 toată arhiva a fost retrocedată oraşului Chişinău, unde şi-a reluat activitatea acumulând documente noi. Astfel la 1992 în arhivă erau înregistrate 475231 dosare.

După formarea Arhivei organizaţiilor social-politice, în perioada 1993-1994 arhiva a preluat 117 fonduri în care se numărau peste 50 mii dosare, de la diverse organizaţii obşteşti, sindicate, care se depozitau la Arhiva Naţională a RM şi Arhiva Federaţiei Sindicatelor Independente.

Vorbind despre Arhiva fostului partid Comunist ţinem să menţionăm, că în mare măsură aceasta era o instituţie închisă, accesul în ea fiind strict limitat.[1]

Starea lucrurilor s-a schimbat după reformarea instituţiei. Arhiva organizaţiilor social politice activa mai mult după principiul: Accesul în Arhivele de stat este un drept şi acest drept se răsfrânge asupra tuturor utilizatorilor, indiferent de apartenenţa etnică, starea socială ori obligaţiunile funcţionale. Astfel importanţa noii instituţii a crescut considerabil, ea deschizându-şi larg uşile în faţa persoanelor fizice care doreau să studieze istoria propriei ţări din sec XX.

Un element important al activităţii noii instituţii l-a constituit desecretizarea documentelor Comitetului Central al PCM până în anul 1975, fapt care a dus la creşterea numărului de persoane care se interesează de istoria neamului.

Pe parcursul activităţii AOSP şi-a completat depozitele cu documentele Sindicatelor de ramură, organizaţiilor culturale, uniunilor sportive şi tehnico-ştiinţifice care au fost preluate de la Arhiva Naţională şi cu care s-a lucrat activ pe parcursul tuturor anilor de existenţă a noii instituţii. Astfel multe din aceste fonduri ale organizaţiilor au fost completate până în anul 2004. Mai mult ca atât, AOSP pe parcursul a 14 ani de existenţă şi-a completat lista organizaţiilor cu caracter social-politic cu care a lucrat şi care în prezent constituie circa 131 de instituţii. În aşa mod în prezent Arhiva organizaţiilor social-politice a RM poate propune la dispoziţia cercetătorilor nu numai documente care reflectă activitatea fostului partid comunist, dar şi un bogat material documentar ce dezvăluie mai mult s-au mai puţin activitatea unor societăţi cu caracter social şi politic şi care au contribuit activ la procesul de democratizare a societăţii civile a Republicii Moldova.

Colecţia de documente privind mişcarea ilegală comunistă din Basarabia

F.50, 808 dos., 1898-1975, inventare 1-6

ALEXANDRU MORARU BLOGColecţia de documente privind mişcarea ilegală comunistă din Basarabia a fost completată în perioada anilor 50-90 ai sec XX. cu materiale care cuprind perioada 1898-1940 şi reflectă nu numai mişcarea revoluţionară ilegală în Basarabia, dar şi caracterizează integral situaţia politică din regiune în perioada interbelică pin conceptul ideologic sovietic totalitar.

 

Materiale (buletine informaţionale, memorii, extrase, rapoarte) cu privire la activitatea lui Pavel Tkacenco, documente cu privire la activitatea lui Serghei Lazo. Copii ale materialelor privind mişcarea revoluţionară pe frontul român şi în rândurile soldaţilor, cu privire la activitatea comitetelor ţărăneşti. Copii ale materialelor cu privire la mişcarea revoluţionară în Moldova până în anul 1917.

Materiale (foi volante, declaraţii, procese-verbale) cu privire la activitatea partidului Comunist Român, rezoluţii ale PCR, documente cu privire la răscoala de la Tatarbunar, foi volante, ziare. Revista presei despre situaţia internaţională a României, cu privire la situaţia politică în România pentru anul 1924, materiale cu privire la relaţiile între URSS şi România în perioada interbelică. Date cu privire la componenţa PCR, liste şi caracteristici ale membrilor PCR, dosare personale.

Materiale (procese-verbale, declaraţii, rapoarte) cu privire la mişcarea revoluţionară din Basarabia în perioada 1918-1940, materiale ale Comitetului Regional Moldovenesc al PC(b)U cu privire la problema Basarabiei, documente (procese-verbale, stenograme, corespondenţă, dări de seamă) privind activitatea Societăţii Basarabenilor.

 

În această colecţie de documente, mai puţin cunoscută şi valorificată au mai intrat:

  • extrase din gazeta „Pravda”; gazeta „Trăiască socialismul” şi „Lupta”;
  • informaţie despre activitatea biroului comunist„basarabean”din Moscova;
  • foi volante şi adresarea comitetului central al partidului comunist al Basarabiei către soldaţii români şi basarabeni (1918);
  • referat despre situaţia din Basarabia; gazeta „Comunistul”, „Socializmul”;
  • gazeta „Lumea Nouă”; extrase din ziare despre situaţia din România;
  • informaţii statistice despre populaţia din Basarabia pentru anul 1923;
  • materiale ale Kominternului privind România şi în deosebi Basarabia;
  • informaţii despre organizarea acţiunilor teroriste la Tatarbunar;
  • documente despre activitatea Corpului 3 Armată şi măsurile intreprinse în luptă cu provocaţiile teroriste de origine comunistă;
  • revista presei despre situaţia internă şi externă a României; fragment al articolului lui S.Timov despre relaţiile dintre URSS şi România;
  • broşura„Pavel Tkacenco” în limba franceză; gazeta „Lupta de clasă”;
  • gazeta „Krasnaia Bessarabia”; gazeta „România muncitorească”;
  • gazeta„Doftana” organul deţinuţilor închisorii; gazeta „Krasnoe Znamea”;
  • foaie volantă al comitetului central al Partidului Comunist român”Către muncitori, soldaţi, marinari şi naţionalităţile exploatate din România”;
  • scrisoare informativă către Komintern şi Revvoensovet al URSS;
  • revista presei din România, inclusiv presa legionară; stenograma referatelor la Congresul extraordinar al învăţătorilor; revista presei din România privind crimele bolşevicilor împotriva celor care încercau să treacă Nistrul de la sovietici în România (malul drept-Al.M);
  • scrisoare informativă a secretarului de partid(comunist-Al.M) la facultatea de agronomie a Universităţii Iaşi din Chişinău despre situaţia de la facultate;
  • Listele aleşilor „Uniunea muncitorilor evrei din Chişinău” înaintaţi la funcţii de conducere;
  • Gazeta „Noi vrem pământ”organul comitetului central al PCR (1935);
  • Scrisoare a emigranţilor politici români în URSS către deţinuţii închisorilor din România; „Gazeta românească”-organul emigranţilor politici din România şi Basarabia la Paris (1936);
  • Fotografiile unităţilor formate din români, basarabeni şi bucovineni voluntari în Spania; copiile scrisorilor voluntarilor din Spania;
  • Copiile foto ale ziarelor „Libertate”, „Front Nou”, „Azi şi Mâine”- organe ale grupelor voluntarilor români în Spania; apelul comitetului central al comsomolului din România privind începutul celui de-al II Război Mondial; informaţii particulare despre situaţia din închisorile din România;
  • Gazeta „Krasnaia Moldavia”; broşura „România şi Basarabia.Informaţii scurte despre teroarea albă”; gazeta „Bolşevicul basarabean”;
  • Foi volante adresate soldaţilor români şi basarabeni;
  • Rezoluţia şi declaraţia despre drepturile basarabenilor, întocmită şi aprobată la Moscova (1924); revista „Molodoi lenineţ”; (1926); scrisoarea lui Constantinescu Iaşi către Komintern despre situaţia komsomolului în România; extrasedin diferite ziare româneşti despre situaţia din România;
  • foi volante ale PCR adresate muncitorilor, ţăranilor, soldaţilor, marinarilor şi popoarelor asuprite din România (către aniversarea a X-a de la crearea României Mari(1928); Adresarea Secţiei moldoveneşti a Asociaţiei basarabenilor- Către toate popoarele lumii!;
  • caracteristica personală a comuniştilor şi comsomoliştilor din Basarabia (1932); Referat şi informaţii despre nordul Basarabiei şi situaţia organizaţiilor revoluţionare.Adresarea(foaie volantă) CC al PCR către muncitori, ţărani, soldaţi, marinari (1943);
  • negativele şi copiile foto ale mandatelor delegaţilor din Basarabia la congresul II al Kominternului (1921-1935);
  • copiile materialelor din fondul Kominternului şi ilegalitatea comunistă din Basarabia (1918-1940); listele comuniştilor şi membrilor organizaţiilor teroriste ilegale din Basarabia;
  • tablou-certificat despre organizaţiile revoluţionare din România(1929);
  • rezoluţiile congreselor PCR; materiale şi copii de documente despre Starâi G.I.; materiale despre Morgenştern Izrail, Moise Pomagrin, Elena Sârbu;
  • Apelul partidului comunist din Basarabia către toţi soldaţii Armatei române (1921); hotărârile congresului III al PCR;
  • Procesul verbal al şedinţe Confederaţiei Balcanice (1927); microfotocopii ale multor documente kominterniste de interes public; listele delegaţilor la congresul IV al PCR; componenţa comitetului central al PCR; scrisoarea lui Bela Kun adresată CC al PCR despre România;
  • procese verbale ale şedinţelor organizaţiilor de partid în limba germana;
  • agenta lui A. Barbulescu, reprezentantul României la Komintern;
  • scrisori în limba germană (1924-1927); broşuri în română; buletine ale CC al PCR; copii foto ale diferitor ziare şi reviste străine(1964-1966);
  • gazeta „Apărătorul proletar”;
  • extrase din gazete străine în limba germană (1908-1921); extrase din diverse gazete în limba română (1921-1925); extrase din gazeta „Vecerneia Moskva”, „Trud”, „Gudok”, „Kommunist”, „Orlovskaia pravda”, „Sveazi”, „Komsomoliskaia pravda”, „Rabociaia gazeta”, „Kooperativnii Puti”, „Rabociaia misli”, „Ukrainskii ăconomist”, „Harikovskii ăconomist”, „Krasnii Krîm”, „Bessarabscoe slovo” , „Ăkonomiceskaia jizni”(1926-1935) despre situaţia din România; gazete româneşti din perioada anilor 1920-1939;
  • notiţe de călătorie ale corespondentului special de la gazeta „Krasnaia Zvezda” prin copitala României (1945);
  • microfilme (pelicule-Al.M)- copii ale documentelor de arhivă din care fac parte: dări de seamă, diverse informaţii şi scrisori informative ale Partidului Comunist Român, inclusiv rezoluţii ale plenarelor şi congreselor partidului;
  • informaţii statistice despre situaţia politică şi social-economică a României (1925) în limba franceză;
  • revista presei române despre situaţia internă şi externă a României (1925) în limba rusă;
  • darea de seamă despre lucrul de propagandă şi agitaţie înfăptuit de partidul comunist în România, Basarabia şi Bucovina; corespondenţa Kominternului cu CC al PCR şi alte structuri politice din România;
  • listele „delegaţilor” la Congresul I al societăţii basarabenilor; procesele verbale ale şedinţelor societăţii basarabenilor; borderourile de plată ale salariului pentru anii 1925-1935 ale membrilor Clubului basarabenilor din Moskova şi Leningrad(actualul Sankt-Petersburg-Al.M); planurile, ordinile şi dispoziţiile Clubului basarabenilor; listele membrilor cercului de studiere a  limbii moldoveneşti; ordinul de lichidare al Clubului basarabenilor (1938);
  • listele membrilor partidului comunist din judeţul Tighina; listele activiştilor PCR, listele spionilor, provocatorilor şi troţchiştilor(1940); listele membrilor partidului comunist, care se află pe teritoriul Basarabiei(1940); listele membrilor partidului comunist evacuaţi din RSS Moldovenească şi caracteristica lor(1941);
  • dosarele personale ale luptătorilor ilegalişti pentru instaurarea puterii sovietice în Basarabia: Abramovici Şail Moiseevici, Arm Augusta Şulimovna, Avramescu Idas Iontelevna, Averbuh Şeindel Leibovna, Baadji Nicolai Antonovici, Bernard Raiss, Brodscaia Dvoira Zaharovna, Britva Liuba Aronovna, Bruhis Srul Pinhusovici, Budeştscaia Ester Isacovna, Bujor Iosif Aronovici, Boguslavschii Iacov Tovievici, Boguslavschaia Pesea Iacovlevna, Vigdorcic Lazari Ioilovici, Vainberg Niuchi (Beniamin) Marcovici, Vainştok Lia Isacovna, Vişcanţan Polia Efimovna, Grinman Isaac Iosifovici, Gudis Lev Şmilovici, Galigfarb Abram Isacovici,Grimberg Fira Izrailevna,Gerştein Haim Srulevici,Diner Etea Iacovlevna, Escanazi Ilia Iosifovici,Erlih Marc Semienovici,Zighelibaum Abram Marcovici,Zeigher SimonVolfovici, Kriper Moisei Grigorievici, Crivoruc Haia Gherşevna, Constantinovschii Ilia Davâdovici, Crivoruc Ion Moiseevici, Kaţ Adolf Iosifovici, Chellerman Dmitrii Mihailovici, Coifman Iacov Buruhovici, Codresca Ivan Dmitrievici, Lempert Fişeli Şlemovici, Lobel Solomon, Moiseevici, Lupan Andrei Pavlovici, Ler Betea Iosifovna, Mozeş Evghenii Ignatievici, Morghenştein Izraili Marcovici, Meguş Tuba Abramovna, Oighenştein Mihail Nicolaevici, Oighenştein Lev Nicolaevici, Ormos T..J., Pastar Zisea Leibovici, Petrov Petr Ivanovici, Ralli Valter Marcovici, Reidiboim Rahili Isacovna (Zelicovna), Reievici Iacov Moiseevici, Rosman Lupa Beruhovici, Rosman Erna Abramovna, Rabinovici Faiga Ianchelevna, Romanenco Nicolai Nicolaevici, Raievici Iacov Moiseevici, Sinitifcher Fridl Molseevici, Scvorţov Mihail Iacovlievici (numele adevărat- Leibovici Izrail Abramovici), Slepenciuc Fiodor Andreevici, Toma Soripin- Toma,  Solomonovici, Fihman (Mucinic) Riva, Farştein David Rafailovici, Faerştein Raisa Gherşcovna, Ţucherman Mare Borisovici, Cernei Semion Fedorovici,  Cioclo Mordco Ghidalevici, Şveiţ Dvoira Ghedalievna, Şehter Roza Borisovna;
  • certificate şi fotografiile membrilor PCR (1967-1975)
  • informaţii şi scrisori informative despre comuniştii veniţi în URSS de la alte pertide frăţeşti (1956- 1968);

Parametrii cronologici ai acestui fond arhivistic important este 1898- 1975. Menţionăm că din cele 808 dosare ale acestui fond arhivistic, peste 87 % din documente sunt scrise în limba rusă, iar celelalte, într-un număr redus – în limbile idiş, germană, franceză şi română (înclusiv cu grafie chirilică).

Şi încă ceva, pentru cercetătorii cointeresaţi de tematica şi subiectele respective vă recomand lucrarea semnată de cunoscutul istoric dr. Gheorghe E. Cojocaru. Cominternul şi originile „moldovenismului”[2]– un volum excepţional din care face parte un studiu şi 157 documente de arhivă, deja traduse din limba rusă.

                                                                        Alexandru Valeriu  Moraru

[1] Arhiva Organizaţiilor social-politice a Republicii Moldova. Îndrumător, Chişinău, 2008, pag. 4

[2] Gheorghe E. Cojocaru. Cominternul şi originile„moldovenismului”Studiu şi Documente, Editura Civitas, Chişinău, 2009, 500 pag.

Despre Cronicaru

Alexandru Moraru, Istoric-arhivist, publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, autor și editor al multor culegeri de documente de arhivă, menționate la Salonul Internațional de Carte din 2010 și 2015, iar cartea Basarabia: Scrisori către Mareșal a intrat în topul celor 10 cele mai citite cărți din Republica Moldova pentru anul 2014

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s