„Ororile trecutului nu se vor repeta”
6 iulie 2022, zi de doliu pentru Basarabia, 73 de ani de la cel de-al doilea val al deportărilor, zi în care comemorăm victimele deportărilor staliniste în Basarabia.
În această zi, în incinta Filialei Maramureş, s-a desfăşurat simpozionul istoric cu genericul: „Ororile trecutului nu se vor repeta”.
Doamna Elena Cărăuș-Sinița, șef filială Maramureș, a deschis evenimentul cu câteva date importante din istoria țării noastre de acum. Au trecut 73 de ani, când la 6 iulie 1949 asupra Basarabiei ocupate de sovietici s-a abătut o nouă urgie, operațiunea „Yug”(Sud), întocmită la Moscova de tiranii sovietici. Din Basarabia ocupată de aceștea au fost deportați aproximativ, 35.796 de basarabeni în Siberia, regiunea Altai și în alte regiuni îndepărtate. Motivele erau diferite: unii erau considerați chiaburi, alții acuzați de colaborare cu „fasciștii”, alții de apartenență la partidele politice sau secte religioase ilegale.
La Simpozionul dat au fost invitați și ne-au onorat cu prezența personalități:
Tudor Țopa, scriitor și publicist, ex-deputat în Primul Parlament al Republicii Moldova; col.(r) Alexandru Ganenco, ex-ofițer KGB, publicist și editor, Alexandru Moraru, istoric-arhivist, publicist, autor a 3 volume de carte despre deportările staliniste, Leonid Popescu, scriitor, pictor, profesoarele de istorie, de la LT ,,L.Rebreanu” Silvia Chisaru și Tatiana Roibu de la ȘP nr.10, educatoarele de la grădinița nr. 55, Olesea Jitaru si Veronica Covalenco, colegi de la bibliotecile ,,Stefan cela Mare ” și ,,Traian”, Constanța Sinița – studenta anului IV la AMTAP și tineri din comunitate.
Tematica dureroasă de la simpozionul respectiv s-a transformat într-o discuție de suflet, unde sursele documentare de arhivă, mărturiile audio și video au săltat inimile celor prezenţi. Invitații cu mare durere în suflet au povestit și au ținut discursuri despre ororile trecutului, atât la general despre Basarabia, cât și personal, despre chinurile familiilor lor. Totodată la subiectul dat, a fost proiectat un scurt filmuleț documentar „Operațiunea „Sud” – Fața nevăzută a deportărilor din 6 iulie 1949 din Basarabia” de Cristian Alexandrescu, unde se descrie amănunțit fiecare crimă comisă din acea perioadă, precum: foametea forțată, valurile de deportări, canibalismul, etc. Activitatea a fost înfrumusețata cu expoziție de carte a invitaților noștri. Au adus un omagiu prin recital de poezie (elevele de la LTPA ,,N.Sulac”, Cudelea Gabriela, Madalina Trofim, Ludmila Codreanu), celor care nu au supravieţuit vremurilor groaznice, dar şi celor care au trecut prin calvarul acestor deportări şi s-au întors acasă.
Timp îndelungat, victimele deportărilor staliniste au evitat să vorbească despre calvarul vieții lor, trecând sub tăcere perioada dată. Cu gândul la acele teribile zile și nopți, în care au fost distruse familiile de inteligenți și gospodari din ținuturile noastre, să nu mai admitem și să nu comitem erori, când consecințele lor pot fi fatale pentru un popor. Doar așa vom conștientiza la modul concret suferințele prin care au trecut ei. Pentru că e una să ți se spună că niște oameni au fost deportați, și cu totul altceva este să pătrunzi în detaliile acelor deportări și în traiul cotidian al deportaților. Numai aşa vom putea să ne asumăm cu toţii responsabilitatea faţă de viitor şi să facem tot posibilul ca acele grozăvii să nu se mai repete niciodată.
Nu se cunoaște o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma represiunilor comuniste, dar este vorba de milioane de persoane deportate, mii de oameni care au fost uciși și sute de cazuri de canibalism în perioada 28 iunie 1940 – 5 martie 1953.
Concluzie: În legătură cu aceste evenimente îngrozitoare, Guvernul țarii noastre declară ca data de 23 august semnifică ,,Ziua comemorării victimelor regimurilor autoritare, ale stalinismului și nazismului”, în consonanță cu declarația Parlamentului European. Astfel, majoritatea deputaților au sprijinit declarația scrisă care propune proclamarea acestei date, întrucât deputații își doresc să păstreze memoria vie victimelor deportărilor în masa și ale exterminărilor, contribuind la consolidarea bazelor democrației, păcii și stabilității pe continentul European.
Elena Cărăuș-Sinița, șef filială Maramureș, Biblioteca Municipală„B/P.Hasdeu”
A R H I V U S 