Prin înţelepciune ne făurim destinul
Prin necunoaştere ni-l distrugem. (ESCA)
Referinţe generale despre comuna Ghiliceni.
Satul Ghiliceni. Reședință de comună. Atestat la 17 martie 1495 cu denumirea Grișani, Hrișeni. Comuna cuprinde 3 așezări – Ghiliceni, Cucioaia și Cucioaia Nouă. Satul Ghiliceni, raionul Telenești, într-o perioadă de vreme a întrat în componența raionului Chișcăreni, apoi raionului Lazovsc, RSSM, actualmente Lazovsc poartă denumirea Sîngerei. În următorul izvor găsim descrierea hotarelor Ghilicenilor megieș cu satele din preajmă și pănă la hotarul Mătăsenilor.
,,Mărturia hotarnică a mosiei Sfințenii și Valea lui Vlad, ținutul Orhei, și măsurănd și capul Sfințenilor cel despre miază zi din Ciulucul Mic, începnd cu măsura din Ciulucu de la o ezătură de iaz vechiu ce se numeste a lui Ioniță Mitică, ce este dreptul unei movili, unde și măsurindui valea Ciuluc în sus pe-n capul Cucioaei și Vaii lui Vlad și prin capul Dumbrăviței pănă la un locu adica, la un hotar vechiu ci este lăngă un drumul, lănga Ciulucu despre miază noapte unde se desparte cu locul Mătăsenior, au esit 71 funii, 21stingeni facu 2150 ăi impărțindu-se pe 6 bătrini și-au venit pe bătrini 365 stăngeni, 2 pălmi, 5 părmaci și măsurind și mijlocul sfințenilor în curmeziș, adică din hotarul Ghilicenilor și păn la hotarul Mătăsenilor și-u eșit și 55 funii, iar stăngenii fac1650 și împărțindu-se pe 6 bătrni, sau venit pe atini cite 275 stăngeni măsuri nu și marginile moșii sfințeilor amindo și margine pe din gios despre Ghiliceni din Ciulucul și păn în movilă, în movilă au eșit 2425 sîngeni ”.
Mai aproape de sud-est pe vărfurile dealurilor apar păduri, predominante cu stejari şi carpeni, iar relieful are o număr mare de povărnişuri cu pante în direcţia sud şi sud-est. Acest lucru este favorabil pentru cultivarea viţei-de-vie, în special, a soiurilor pentru vin. Satele raionului sânt foarte pitoreşti ce sunt situate în văi, printre dealuri, dar şi pe pantele lor, păstrăndu-şi în mare parte fața sa istorică.
Așezat înte codri seculari satul Ghiliceni își oglindește fața în apa iazurilor, înconjurat de podgorii frumoase și mănoase ca-n povești. ,,Monumente ale naturii malul stăncos al Răutului de lăngă s. Ordăşei, 2 izvoare în apropierea aceluiaş sat, un izvor de apă minerală nu departe de Mîndreşti, dumbrava Ghilicenilor, doi copaci multiseculari în pădurea din preajma Teleneştilor şi Ghilicenilor.” La talpa piscului, reține privirea și admirația trecătorilor un stejar petiționat cu brațe candelabre, înalt de 21 m și cu un diametru de 4,48 cm, patriarh al pădurii, descris de istoricul, Anton Moraru
.
Satul Ghiliceni, ca și toate satele din Basarabia, își are istoria sa propirie. Mulți cercetători ai ținutului natal au menționat faptul, ca satul Ghiliceni își trage rădăcinile din epoca antică. Ghiliceni, sat pe coama dealului împădurit, cu altitudinea de 296 m, care desparte apele izvoarelor – unele spre Cula, altele spre Ciuluc. Pe alături se aşterne şoseaua naţională Chişinău-Bravicea-Bălţi.
Satul are o suprafaţă de circa 2.60 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.18 km, latitudinea 47.4794 longitudinea 28.2066 si altitudinea de 120 metri fata de nivelul marii.
Din componenţa comunei fac parte localităţile : Ghiliceni, Cucioaia și Cucioaia Nouă. Localitatea se află la distanţa de 16 km de oraşul Teleneşti şi la 86 km de Chișinău, pînă la Bălți- 36 km.
Conform datelor recensământului din anul 2004 populaţia la nivelul comunei Ghiliceni constituia 1766 de oameni, 888 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane, dintre care- 50.23% – bărbaţi și 49.77% – femei.
Componența etnică a populaţiei comunei: 99.43% – moldoveni, 0.30% – ucraineni, 0.15% – ruşi, 0.04% – găgăuzi, 0.08% – alte etnii.
Sate vecine cu satul Ghiliceni sunt: Hirova,Dereneu, Rădeni, Năpădeni, Dumbrăvița, Bocancea, Ciuciueni, Zgărdești, Cozești, Câșlea, Mândrești, Hirișeni.
Denumiri de moșii, dealuri, văi ce caracterizează satul Ghiliceni:
Budălău, Hârtop, Suta, Gheroghian, Planul popii, Călugăreasca, Fântâna Ilenei, La păr, Tomar, Toloacă, Țarnă, Făntăna Fasâlcăi, Horodiște, Valea părului, Valea ogăii, La Vârvăruța, La ocnă, Valea adâncă, În seș, la Coimacani, Fântâna Lizei, La salcii, La Ciuluic, Fântâna Popii, În del la brazi, Dumbrava ș.a. (VEZI ANEXA)
Sate ce intra în componența satului-comună Ghiliceni.
Satul Cucioaia este o localitate in raionul Teleneşti situată la latitudinea 47.4602, longitudinea 28.1858 si altitudinea de 109 metri fata de nivelul marii. Această localitate este în administrarea s. Ghiliceni. Conform recensămăntului din anul 2004 populatia este de 833 locuitori. Distanța directă pâna în or. Teleneşti este de 20 km, pâna în or. Chişinău este de 84 km.
Satul Cucioaia Nouă. Codrenii mai tineri preferă în vremea de la urmă să-şi facă gospodării lângă iazul din valea Ciulucului, la răspântia şoselelor. Astfel la sfârşitul secolului trecut apăru cătunul cu 6 gospodării şi 28 de locuitori Cucioaia Nouă. Satul Cucioaia Nouă este o localitate în raionul Teleneşti situat la latitudinea 47.4855 longitudinea 28.1666 si altitudinea de 84 metri față de nivelul mării. Această localitate este în administrarea s. Ghiliceni. Distanța directă pâna în or. Teleneşti este de 19 km., pâna în or. Chişinău este de 85 km.
Satul Ghiliceni își slăvește bogăția naturală și umană a acestui colțișor de rai prin-un imn. Unde fiecare sătean a pus suflet.
Imnul satului Ghiliceni – muzica și cuvintele populare
Între codri și ape, Și copiii frumoși,
De stele aproape, Este un loc anume,
Între cer și pământ, Cel mai scump din lume,
Cu plănset și cânt, Satul meu cel drag,
Într-un colț de rai, Cu părinți în prag,
Pe-o colină de plai, Este un sat de codreni,
Cu falnici strămoși, Satul meu Ghiliceni.
Ca și toate satele, satul Ghiliceni dispune de legenda satului.
Demult, demult, tare demult, după spusele localnicilor, pe aceste meleaguri împresurate cu vii şi livezi, cu codrii umbroşi, îşi avea moşia sa un boier. Şi-a construit boerul acela un castel de o frumuseţe rară. Avea grajduri multe cu vite şi orătănii fel de fel, podgorii nenumărate. În slujbă la boier veneau ţăranii din împrejurimi. Pe lăngă curtea boierească slugile şi-au înjghebat care un bordei, care o cocioabă şi aşa s-a înfiinţat o nouă localitate.
În familia acestui boier creştea un voinic de o frumuseţe rară, deştept şi isteţ, cu numele Ghilică. Nu era fată ori nevastă, care să-l fi văzut măcar o singură dată şi să nu-i cadă drag inimii acest tănăr. Tănărului îi plăcea foarte mult pescuitul, deaceea mult timp şi-l petrecea la iazurile din preajmea satului. Nudeparte, la iaz, veneau fetele şi nevestele la ghilit rufele şi, bine-nțeles, să-l întălnească pe acel tănăr chipeş. Anume aici s-a înfiripat o frumoasă poveste de dragoste între fiul boierului şi o tănără fată cu chip de zeiţă. Finalul acestei poveşti a fost foarte trist, deoarece boierul a fost împotriva căsătoriei fiului său cu această fată săracă. Tănăra, n-a mai putut suporta despărţirea de fiinţa dragă, s-a înecat. Această veste a zguduit împrejurimile. De a ghili rufele la baltă fetele au veneau încă mult timp ca să-l vadă pe Ghilică, care era vinovat de moartea fetei. Tragedia aceasta se păstrează în memoria localnicilor pănă în prezent și acest meșteșug de ghilit rufele la iaz a pus baza denumirii satului Ghiliceni. Aşa, deci, localitatea a căpătat denumirea Ghiliceni.
Unii localnicii presupun că la originea denumirii satului Ghiliceni stă numele fiului boierului pe nume Ghilică. Altii spun ca denumirea satului provine de la ghilitul rufelor si a hainelor. Există aceste două variante a denumiri satului:
- ghilitul rufelor,
- numele boerașului Ghilica.
Unii bătrâni mai susţin că denumirea actuală a satului se trage de la un alt boier cu prenumele Ghilici. În 1923 un strănepot al acestui boier a fost primar în sat, îi ziceau Ghiliceanu.
Un adevăr cunoscut, dar neasimilat suficient spune, că „drumul libertăţii trece prin cultură”. Există o cultură de tip rural – obiceiuri, datini, ritualuri ce conduc la un compartiment şi o cultură, din care omul poate lua multe.
Domnul a înzestrat satul meu natal nepărtinitor cu o frumuseţe rară şi a facut ca pamântul să-i încolţească talente și virtuţi în oamenii de aici. - ANEXA
Microtoponime locale
Denumiri de moșii,dealuri,văi ce caracterizează
satul Ghiliceni,raionul Telenești.
1.,,Valea Horodiștei,,
Această vale,de la început se numea ,,Prihodiște,, ce inseamna-cărare, potecă, trecatoare, etc.Se numea astfel deoarece in acel loc erau multe căi și poteci întortocheate ce duceau în satul din pădure. Dea-lungul timpului denumirea satului s-a schimbat din ,,Prihodiște,, în ,,Horodiște-satul din pădure,,.În prezent in acest loc se afla livada satului.
„Pe malul râului Ciuluc, afirmă doctorul în istorie Ion Hâncu, este o vatră de sat din epoca bronzului datând din anii 1300-1100 până la Hristos. În locul numit „Valea Horodiştei” s-au păstrat urmele unei cetăţi antice părăsite din epoca romană târzie care au existat până la invazia triburilor nomade ale hunilor din anul 376, când satele au fost devastate şi incendiate. Pe vetrele acestora s-au păstrat grămezi de lut ars şi obiecte casnice din epoca menţionată (secolele II-IV).
(Ion Hâncu.Vetrestră¬moşeşti din Republica Moldova, Chişinău, 2003, pag. 38)
- ,,Dealul prisacăii,,
Denumirea acestui deal semnifică faptul ca pe acest deal din cele mai vechi timpuri pînă în prezent se află o prisacă. În documentele privind istoriaRomânei . ( Moldova in Veacurile XIV-XVII (1384-1625) de A.I.Gonța gasim descierea a acestui loc ca fiind:,,.întărit ca loc de prisaca lui Toader Beliuciu vătav XVI-III,316,,
(A. I. Gonta Documente privind istoria Romăniei. A. Moldova în Veacurile XIV-XVII (1384-1625),Indicele numelor de locuri.București,1990 pagina 33,pagina109 ed.acad.româna.) - ,,Stejăroaica,,
Așezat înte codri seculari satul Ghiliceni își oglindește fața în apa iazurilor, înconjurat de podgorii frumoase și mănoase ca-n povești. La talpa piscului, reține privirea și admirația trecătorilor un stejar petiționat cu brațe candelabre, înalt de 21 m și cu un diametru de 4,48 cm, pariarh al pădurii, descris de istoricul, Anton Moraru.
Tudor Țopa,Anton Moraru,Alexandru Furtună ,,Raionul Telenești .Devenirea sa in timp,, Chișinau 2013 pag.176
4.,,Coada iazului,,
Aici se despart apele izvoarelor – unele spre Cula, altele spre Ciuluc.Anume la această desparțire a rîurilor s-a construit Mănăstirea Bocancea,pe cînd întregul rîu se întinde în jur de 3 km fiind unul dintre cele mai mari iazuri din raionul Telenești.Pe alături se aşterne şoseaua naţională Chişinău-Bravicea-Bălţi-Teleneşti, Biblioteca locală
5.,,La ocnă,,
Ocnă-penitenciar.Acest loc a fost denumit astfel, deoarece boierul care era atunci pe timpuri pedepsea ne supușii legii in acel loc prin munci grele pentru a substitui pedeapsa de a merge la închisoare. ,,aici a fost construit un turn de apa, daca te urcai se vedea dealul Iazului. Boierul din sat asa îi pedepse pe oamenii care nu traiau bine cu legea si sa nu faca puscarie erau pusi la astfel de munci,,
1Biblioteca locală
6.,,In deal la Dumbrava,,
Dealul a fost denumit ,,Dealul Dumbravei,, deoarece cuprinde o gamă largă de diverse specii de plante și copaci.
,,Monument ale naturii poalele Codrilor seculari ,,
,,Timpul” 1987 autor:A.N.Blanovschi
7.,,Suta,,
A fost sadita vie (100×100 ari, 10 rânduri x10 paralet, 1 rând x100 tufe)
Biblioteca locală - ,,Valea adâncă,, sau Râpa lutării,,
A fost cindva ocolul silvic unde traiau caprioare, cerbi. Valea s-a remarcat prin forma s-a destul de ciudata si foarte adincă.În această vale erau locuri special amenajate unde se hraniau animalele și erau protejate de diferite calamități naturale.
1Biblioteca locală
9.,,La salcii,, sau ,,La toc,,
În preajma sălciilor și a izvorului ce curge pe alături, pe timpul sovetic a fost construit pe fatare loc unde se depozitau grauntoasele zis ,,toc,, care mai este și în prezent.Locul de sub salcii și de lînga izvor devenise pentru oameni un loc de odihnă și repaus in timpul muncii.
1Biblioteca locală - ,,In livada,,
Din perioada modernă (tirzie) până în perioada postbelică în acel loc se afla livada boierului Iașcinschi,de aici și denumirea de ,,Livada,,.În acea livada era construit un beci mare cu lățimea de 7m și lungimea de 33 m… Beciul a fost folosit in favoarea sătenior pâna prin anii ’90.
Elena CĂRĂUȘ-SINIȚA, istoric, publicist, șef filială„Maramureș”a Bibliotecii Municipale„B.P.Hasdeu” din Chișinău
Notă: imagini și text de autoare
A R H I V U S 