“APROB”                                                                 “SANCŢIONAT”

   MINISTRU  AL AFACERILOR                         PROCURORUL ADJUNCT PE PROBLEME                                                                                                                                                                        

            INTERNE AL RSSM                                                   SPECIALE AL RSSM

          GENERALUL – MAIOR                                  CONSILIERUL JUDICIAR SUPERIOR

               (MORDOVEŢ)                                                                  (KIZIKOV)

         10 martie 1954                                                      11 martie 1954

       joseph-stalin-with-child1                                           Î N C H E I E R E 

 

          10 martie 1954                                                    or. Chişinău, RSSM

Eu, împuternicitul executiv superior al Serviciului 4 al MAI al RSSM – maiorul Terehov, examinînd cererea cet. Sovranskaia Fima Solomonovna pe numele deputatului Sovietului Suprem al URSS tov. Mordoveţ, şi dosarul nr. 9988 privind deportarea, 

                                            A M  S T A B I L I T :

         În cererea sa Sobranskaia roagă anularea restricţiilor de deportare pentru mama ei – Fridghendler Rivca Şliomovna şi sora – Fridghendler Başeva Solomonovna, deportate din or. Bender în anul 1949.

         Rugămintea sa Sovranskaia o motivează prin faptul, că mama este de vîrstă înaintată, este bolnavă, nu este aptă de muncă; sora, care se află în deportare împreună cu mama, din cauza sănătăţii precare, nu este în stare să se întreţină pe sine şi pe mamă. Totodată, Sovranskaia se obligă să-şi întreţină mama şi sora şi să le asigure spaţiu de locuit.

         În urma examinării duplicatului dosarului privind deportarea lui Fridghendler s-a stabilit, că fiica ei – Fridghendler Lia Solomonovna, locuind pe teritoriul României, în anul 1938 a fost recrutată de către serviciul român de spionaj, din însărcinarea acestuia depista persoanele cu spirit revoluţionar sau pe simpatizanţii Puterii sovietice, fapt pentru care primea o recompensă în bani. La 12 ianuarie 1942, Fridghendler a fost condamnată de către Tribunalul militar al armatei NKVD din regiunea Krasnoiarsk pe art. 54-13 al CP al RSSU la pedeapsa capitală.

Avînd în vedere, că Fridghendler Rivca, anul naşterii 1882, şi sora lui Sovranskaia nu sunt elemente social periculoase şi au nevoie de ajutor,

                                                        C O N S I D E R  :

         A face un demers către MAI al URSS privind anularea restricţiilor de deportare pentru Fridghendler Rivca Şliomovna şi fiica ei – Fridghendler Başeva Solomonovna, cu permisiunea de a se întoarce în RSSM la fiică.

         Împuternicitul executiv superior

al serviciului 4 al MAI al RSSM

maiorul                                                              (Terehov)

         De acord:

         Şeful Serviciului 5

al MAI al RSSM

         colonelul                                                                    (Ostreţov)

 

                                ++++++++++++++++++++++++                                     

                   “APROB”                                                                

MINISTRU AL AFACERILOR INTERNE                                                                                                                                                                                     

                   AL RSSM                                                  

          GENERALUL – MAIOR                             

                (MORDOVEŢ)                                                               

           1 aprilie 1954                                                  

                                                  Î N C H E I E R E 

           1 aprilie 1954                                                    or. Chişinău, RSSM

Eu, împuternicitul executiv al Secţiei 1 al Serviciului 1 al MAI al RSSM – locotenentul Lojkin, examinînd cererea cet. Ekştein Aneta Iacovlevna, materialele anchetei referitor la cazul de deportare şi dosarul personal nr. 3364 al deportatei Ţehoval Feiga Davidovna, anul naşterii 1886,

                                            A M  S T A B I L I T :

         Ţehoval F.D., în anul 1941, ca soţie a proprietarului unei uzine, domiciliată în oraşul Bălţi, RSSM, a fost deportată în regiunea Tomsk.

Locuind în satul Korovino, raionul Pudinsk, regiunea Tomsk, în iunie 1946, ea a evadat din locul deportării şi a sosit cu traiul în oraşul Cernăuţi, unde prin înşelăciune a obţinut un buletin temporar (în loc de paşaport) pe numele lui Şvarţman Claudia Davidovna.

         Din primăvara anului 1949 ea a locuit în or. Lvov, unde a primit paşaport pe acest nume fals şi s-a ascuns cu acest document pînă în ziua arestării – 20 septembrie 1952.

La 26 noiembrie 1952, conform sentinţei Şedinţei speciale pe lîngă MSS al URSS, pentru evadare din locul deportării şi uz de documente false, ea a fost reîntoarsă la locul anterior de deportare.

         Soţul ei – Ţehoval Şvabe Moiseevici, anul naşterii 1889, în anul 1941 a fost arestat de organele NKVD, iar în anul 1942, aflîndu-se în detenţie în regiunea Sverdlovsk, a decedat.

Nepoata lui Ţehoval F.D. – Ekştein A.I. a făcut un demers privind anularea deportării mătuşii sale – Ţehoval F.D. cu permisiunea de a se întoarce cu traiul în oraşul Lvov, la rude, motivînd prin faptul, că este de vîrstă înaintată, în deportare locuieşte singură, nu este aptă de muncă.

În urma controlului efectuat s-a constatat, că Ţehoval F.D. a fost deportată corect, însă, avînd în vedere, că este de vîrstă înaintată, este bolnavă, nu este aptă de muncă, precum şi acordul rudelor sale de a o întreţine, la dosar fiind anexat acordul în scris al rudelor,

                                                       C O N S I D E R  :

         A face un demers către MAI al URSS privind anularea restricţiilor de deportare pentru Ţehoval Feiga Davidovna  cu permisiunea de a se întoarce cu traiul la rudele sale în oraşul Lvov, RSSU.

Împuternicitul executiv al Secţiei 1

al Serviciului 1 al MAI al RSSM

locotenentul                                                            (Lojkin)

De acord:

Şeful adjunct al Secţiei 5

a Serviciului 1 al MAI al RSSM

căpitanul                                                              (Zialin)

Şeful Serviciului 1

          al MAI al RSSM

          locotenent-colonelul                                              (Ceasovnikov)

 

            +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++                                                        

 

                   “APROB”                                                                 “SANCŢIONAT”

MINISTRU ADJUNCT AL AFACERILOR                         PROCURORUL RSSM                                                                                                                                                                       

           INTERNE AL RSSM                                                  

          GENERALUL – MAIOR                              CONSILIERUL JUDICIAR DE CLASA III

                     (KULIK)                                                                       (KAZANIR)

            5 aprilie 1954                                                       5 aprilie 1954

 

                                                 Î N C H E I E R E 

 

          1 aprilie 1954                                                    or. Chişinău, RSSM

Eu, împuternicitul executiv superior al  Secţiei 3 al Serviciului special 1 al MAI al RSSM – maiorul Cearova, examinînd cererea  şi materialele  dosarului nr. 8324/11-316866 privind deportarea lui Boieva Sofia Abramovna,

                                            A M  S T A B I L I T :

         La 6 iulie 1949, din satul Etulia, raionul Vulcăneşti, RSSM, a fost evacuată, iar la 25 ianuarie 1950 a fost condamnată de Şedinţa specială pe lîngă MSS al URSS la deportare în regiunea Altai Boieva Sofia Abramovna, anul naşterii 1894.

         Motiv pentru deportare a servit faptul, că soţul ei – Boiev Piotr Dmitrievici, anul naşterii 1880, pînă în anul 1940 avea gospodărie de culac. În perioada ocupaţiei era membru al comisiei pentru sechestrarea pămîntului de la foştii activişti sovietici şi personal participa la maltratarea activiştilor sovietici Cicicari şi Culaoglo.

         Pentru infracţiunea comisă, Boiev P.D. la 8 mai 1945 a fost condamnat de Tribunalul militar al armatei NKVD pe art. 54-1 „a” la 15 ani de muncă silnică. La 14.11.1947 a decedat în Kizellag.

         În cererea sa în adresa Sovietului Suprem al URSS, Boieva roagă eliberarea sa din deportare, motivînd prin faptul, că este bătrînă, inaptă de muncă, îndicînd, că în RSSM locuieşte sora ei, care o va lua la întreţinere.

         În urma controlului efectuat s-a depistat, că Boieva S.A. a început să convieţuiască cu Boiev în anul 1942 şi a locuit cu el pînă la arestare – septembrie 1944. După arestarea lui, un timp ea a locuit singură, iar apoi, conform depoziţiilor martorului Macri Afanasii Pavlovici, s-a măritat cu un locuitor al satului Cişmichioi, dar curînd a fost ridicată.

         Aflîndu-se în deportare, Boieva S.A., la moment, din cauza vîrstei înaintate şi sănătăţii precare nicăieri nu lucrează. Materiale compromiţătoare asupra ei nu sunt.

         În satul Etulia, raionul Vulcăneşti, RSSM, locuieşte sora lui Boieva – Panceva Maria Avramovna, anul naşterii 1908. Împreună cu soţul, fiul şi nora lucrează în colhozul în numele lui Karl Marx, la lucru se caracterizează pozitiv.

         Panceva M.A. şi-a exprimat acordul de a o lua pe sora sa – Boieva S.A. la întreţinere.

         Avînd în vedere cele expuse,

                                              C O N S I D E R  :

         A face un demers către MAI al URSS privind eliberarea din deportare a lui Boieva Sofia Abramovna, anul naşterii 1894,  cu permisiunea de a se întoarce în RSSM pentru a fi întreţinută de sora sa – Panceva Maria Abramovna.

         Împuternicitul executiv superior

al  Secţiei 3 al Serviciului special 1

al MAI al RSSM

maiorul                                                            (Cearova)

De acord:

Şeful Secţiei 3 al Serviciului special 1

al MAI al RSSM

maiorul                                                            (Zvonskii)

Şeful Serviciului Special 1

          al MAI al RSSM

          locotenent colonelul                         (Vasiliev)

 

             ++++++++++++++++++++++++++++++++++++                                                             

 

                   “APROB”                                                                 “SANCŢIONAT”

MINISTRU ADJUNCT AL AFACERILOR                         PROCURORUL RSSM                                                                                                                                                                       

           INTERNE AL RSSM                                                  

          GENERALUL – MAIOR                              CONSILIERUL JUDICIAR DE CLASA III

                     (KULIK)                                                                       (KAZANIR)

            3 aprilie 1954                                                       7 aprilie 1954

 

                                                 Î N C H E I E R E 

 

          3 aprilie 1954                                                    or. Chişinău, RSSM

Eu, şeful Secţiei 4 al Serviciului 5 al MAI al RSSM – căpitanul Gurkin, examinînd cererea deportatei Şvidco Maia Davidovna din 01.10.1953 în adresa Sovietului Miniştrilor al URSS,  dosarul nr. 7511 privind deportarea sa,  precum şi dosarul de arhivă nr. 741662 referitor la tatăl ei condamnat – Şvidco D.M.,

                                            A M  S T A B I L I T :

         În august 1937, de către fostul NKVD al RSSM a fost arestat pe art. 54-1”a” şi art. 54-11 ale CP al RSSU, iar apoi în octombrie 1937 a fost condamnat de către Şedinţa specială pe lîngă NKVD al URSS la pedeapsa capitală  – Şvidco David Mordkovici, ca membru al unei organizaţii naţionaliste de spionaj, sentinţa fiind executată.

         Soţia condamnatului Şvidco D.M. – Fleşner Lia Samoilovna, în anul 1937 a fost exclusă din PCU(b) şi arestată ca fiind suspectată de apartenenţa la o organizaţie troţchistă, însă în anul 1939 a fost eliberată.

         În anul 1949, conform hotărîrii Şedinţei speciale pe lîngă MSS al URSS, Fleşner L.S., anul naşterii 1903, cu fiica Şvidco Maia Davîdovna, anul naşterii 1929, ca membre ai familiei unui naţionalist, au fost deportate în regiunea Kemerovo, unde Fleşner în decembrie 1950 a decedat, iar fiica ei Şvidco M.D. lucra în mină.

         În cererea sa pe numele Preşedintelui Sovietului Miniştrilor al URSS, Şvidco M.D. indică, că ea s-a născut în Uniunea Sovietică, a studiat în şcoala sovietică, în casa de copii şi în comsomolul leninist, pe tatăl său condamnat nu-l ţine minte, mama ei în perioada războiului lucra în spitalele militare, era decorată, ea însăşi în anul 1949 în oraşul Chişinău a absolvit Tehnicumul energetic şi pînă la deportare lucra ca tehnic de serviciu, din anul 1950 este căsătorită şi are un copil, soţul ei nu este deportat. În legătură cu cele expuse, Şvidco M.D. roagă anularea restricţiilor de deportare.

         În urma controlului efectuat s-a stabilit, că Şvidco M.D. în anii 1938-1939, în legătură cu arestarea mamei, iar apoi, în perioada Războiului pentru Apărarea Patriei, s-a aflat în casa de copii în total circa 3 ani, în perioada aflării sale în deportare în regiunea Kemerovo nu s-a compromis, lucra la mine ca muncitoare, apoi ca motoristă, din anul 1950 este căsătorită, în prezent nu lucrează. Soţul lui Şvidco M.D. – Pescianskii Leonid Efimovici, anul naşterii 1926, lucrează ca maistru în ţeh, faţă de muncă are o atitudine conştiincioasă, învaţă prin corespondenţă la institut, locuieşte în oraşul Stalinsk, regiunea Kemerovo.

         Mama lui Şvidco M.D. – Fleşner L.S. în perioada Războiului pentru Apărarea Patriei lucra la spitalul nr. 3592 ca soră medicală, la lucru se caracteriza pozitiv, a fost decorată cu medalia „Pentru victorie asupra Germaniei”, din anul 1945 pînă în anul 1949 cînd a fost ridicată a lucrat ca inspector în Ministerul sănătăţii al RSSM.

         Şvidco M.D. indică în cerere, că pentru lucrul său ca electrician în anul 1945 a fost decorată cu medalia „Pentru muncă eroică în perioada Marelui Război pentru Apărarea Patriei din anii 1941-1945”.

         Avînd în vedere cele expuse,

                                              C O N S I D E R  :

         A face un demers către MAI al URSS privind anularea restricţiilor de  deportare pentru Şvidco Maia Davidovna, anul naşterii 1929, domiciliată în oraşul Stalinsk, regiunea Kemerovo.

Şeful  Secţiei 4 al Serviciului 5

al MAI al RSSM

căpitanul                                                            (Gurkin)

De acord:

Şeful Serviciului 5

          al MAI al RSSM

          colonelul                                                     (Ostreţov)

 

 +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++                                                                   

                   “APROB”                                                                 “SANCŢIONAT”

MINISTRU ADJUNCT AL AFACERILOR                         PROCURORUL RSSM                                                                                                                                                                       

           INTERNE AL RSSM                                                  

          GENERALUL – MAIOR                              CONSILIERUL JUDICIAR DE CLASA III

                     (KULIK)                                                                       (KAZANIR)

            20 aprilie 1954                                                     21 aprilie 1954

                                                 Î N C H E I E R E 

          17 aprilie 1954                                                    or. Chişinău, RSSM

 

Eu, împuternicitul executiv al MAI al RSSM – locotenentul major Znamerovskii,  examinînd  cererile deportatelor Şor Alexandra Isacovna, anul naşterii 1909, şi Iaţenco Sofia Petrovna, anul naşterii 1934, precum şi dosarul nr. 464 privind deportarea lui Mauermeister Alexandr Vladimirovici, anul naşterii 1897,

                                            A M  S T A B I L I T :

         În cererile lor Şor A.I. şi Iaţenco S.P. roagă anularea restricţiilor de deportare, motivînd prin faptul, că căsătoria lui Şor A.I. cu Mauermeister A.V. a fost de scurtă durată, în anul 1952 fiind anulată de judecată, iar primul soţ a lui Şor A.I. în perioada Războiului pentru Apărarea Patriei a făcut serviciul în Armata sovietică şi a căzut pe front.

         Din materialele pe dosar se constată, că Şor A.I. s-a căsătorit cu Mauermeister A.V. în anul 1947, iar la 6 iulie 1949 Şor, împreună cu fiica de la prima căsătorie – Iaţenco S.P., au fost deportate din Moldova în regiunea Kemerovo, ca membri ai familiei naţionalistului Mauermeister A.V..

         Mauermeister A.V., la 6 noiembrie 1940 a fost condamnat de Şedinţă specială pe lîngă NKVD al URSS pe art. 54-13 al CP al RSSU la 8 ani de LCM (pedeapsa a ispăşit-o).

         După înregistrarea căsătoriei în anul 1947, pînă la 6 iulie 1949, Şor, împreună cu fiica Iaţenco, locuiau în oraşul Chişinău, iar Mauermeister A.V. – în satul Străşeni, raionul Străşeni, RSSM, şi economic nu depindeau unul de altul.

         La 6 iulie 1949 Mauermeister a fost  deportat din Moldova în regiunea Tiumeni.

         Primul soţ a lui  Şor, aflîndu-se în serviciu în Armata sovietică, a căzut pe front în perioada Războiului pentru Apărarea Patriei şi ea a primit pînă în anul 1952 o pensie pentru întreţinerea fiicei – Iaţenco S.P..

         Şor nu a locuit pe teritoriul ocupat.

         Căsătoria lui Şor A.I. şi Mauermeister A.V. a fost anulată de judecată în anul 1952, fapt confirmat prin copia certificatului nr. 36 privind anularea căsătoriei, eliberat de Secţia stării civile din or. Kemerovo la 11 aprilie 1952.

         Avînd în vedere, că tatăl lui Iaţenco S.P. a căzut pe front, precum şi faptul, că căsătoria lui Şor cu Mauermeister a fost de scurtă durată şi în prezent este anulată, iar Şor şi Iaţenco economic nu au fost dependente de Mauermeister,

                                                       C O N S I D E R  :

         A face un demers către MAI al URSS privind anularea restricţiilor de deportare pentru Şor Alexandra Isacovna şi Iaţenco Sofia Petrovna.

Împuternicitul executiv 

al  MAI al RSSM

locotenentul major                                                             (Znamerovskii)

De acord:

Şeful grupului operativ

          al MAI al RSSM

          colonelul                                                                          (Soroka)

DOCUMENTELE  SOVIETIVE SUNT DEPISTATE DIN ARHIVA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA, TRADUSE ŞI PUBLICATE DE ALEXANDRU VALERIU MORARU (Chişinău) 

Despre Cronicaru

Alexandru Moraru, Istoric-arhivist, publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, autor și editor al multor culegeri de documente de arhivă, menționate la Salonul Internațional de Carte din 2010 și 2015, iar cartea Basarabia: Scrisori către Mareșal a intrat în topul celor 10 cele mai citite cărți din Republica Moldova pentru anul 2014

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s