ALEXANDRU VALERIU MORARUDOCUMENTE SOVIETICE DEPISTATE, TRADUSE ŞI PUBLICATE DE ALEXANDRU VALERIU MORARU 

“APROB”                                                                 “SANCŢIONAT”

MINISTRU ADJUNCT AL                                PROCURORUL RSS MOLDOVENEŞTI
AFACERILOR INTERNE  AL RSSM                        CONSILIERUL JUDICIAR DE STAT

DE CLASA III

LOCOTENENT – COLONELUL

(BALAN)                                                                       (KAZANIR)

16 octombrie 1954                                                  16 octombrie 1954

 

    Î N C H E I E R E

 

15 octombrie 1954                                                          or. Chişinău, RSSM

Eu, împuternicitul executiv superior al Serviciului special 1 MAI al RSSM –  maiorul Cerneavskii, examinînd dosarul nr. 6994 privin deportarea lui Doinicenco Maria Vasilievna, anul naşterii 1890, originară din RSSM, ucraineancă, cetăţeană a URSS, domiciliată în raionul Lebiajevsk, regiunea Kurgan,

A M  S T A B I L I T :

Deportată Doinicenco s-a adresat cu un demers privind eliberarea ei din deportare pentru a fi întreţinută de ruda Merveneţcaia Agafia Vasilievna, fiind bătrînă şi inaptă de muncă.

Din materialele pe dosar se constată, că Doinicenco M.V. a fost deportată din RSSM în anul 1949 conform deciziei Şedinţei speciale pe lîngă MSS al URSS din 30 noiembrie 1949, ca membru al familiei colaboraţionistului Doinicenco Dementii Ivanovici, anul naşterii 1890, care, locuind pe teritoriul Moldovei temporar ocupat de armatele româno-germane, din august 1941 şi pînă în martie 1944 a lucrat ca primar. Executa ordinele şi dispoziţiile ocupanţilor, activ susţinea regimul fascist instaurat. Mobiliza cetăţenii sovietici la muncile gospodăreşti, sechestra de la populaţie pîinea şi vitele.

Pentru infracţiunile săvîrşite Doinicenco D.I. la 21 aprilie 1945 a fost condamnat de Tribunalul militar al armatei NKVD al RSSM la 10 ani de LCM.

Conform informaţiei Direcţiei Kurgan a MAI nr. D-29 din 19 mai 1954, în prezent Doinicenco M.V. locuieşte la locul deportării singură, din cauza vîrstei înaintate şi sănătăţii precare nu poate lucra …

*                  *                 *

“APROB”                                                                 “SANCŢIONAT”

MINISTRU ADJUNCT AL                     PROCURORUL ADJUNCT PE PROBLEME
AFACERILOR INTERNE  AL RSSM                                  SPECIALE AL RSSM

 

LOCOTENENT – COLONELUL                         CONSILIERUL JUDICIAR SUPERIOR

(BALAN)                                                                       (KIZIKOV)

17 septembrie 1954                                         17 septembrie  1954

 

Î N C H E I E R E

 

16 septembrie 1954                                                   or. Chişinău, RSSM

 

Eu, împuternicitul executiv al Serviciului special 1 al  MAI al RSSM –  locotenentul Zemleanskii, examinînd materialele dosarului personal nr. 431 şi dosarul nr. 2625 privind deportarea lui Lisnic Ilia Manuilovici, anul naşterii 1907, originar din satul Scăieni, raionul Târnova, RSSM,

A M  S T A B I L I T :

Lisnic Ilia Manuilovici până în anul 1940 era membru al partidului român liberal. În perioada ocupaţiei româno-germane lucra ca adjunct al primarului, desfăşura activitate colaboraţionistă, scotea la muncă persoanele susţinătoare a puterii sovietice. Pe lîngă aceasta, din 1941 pînă în 1944 era conducătorul „Premilitarilor”, se ocupa de pregătirea premilitară a  tinerilor.

Soţia lui – Lisnic Ana Filipovna, anul naşterii 1921, şi fiica – Emilia, anul naşterii 1940, pentru activitatea colaboraţionistă a lui Lisnic I.M. în anul 1949, conform  deciziei Şedinţei speciale pe lîngă MSS al URSS, au fost deportate în raionul Vikulovsk, regiunea Tiumeni.

Lisnic I.M. la momentul ridicării nu era acasă şi materiale referitor la el pentru examinare la Şedinţa specială nu s-au perfectat.

După evacuarea familiei el a sosit la locul de îmbarcare şi a plecat împreună cu ele în raionul Vikulovsk, unde a fost luat la evidenţă ca deportat.

În urma examinării suplimentare, activitatea colaboraţionistă a lui Lisnic I.M. s-a confirmat, însă, avînd în vedere, că nu este oportun de a-l trage la răspundere penală pentru activitatea lui anterioară,

C O N S I D E R :

A face un demers către Ministerul Afacerilor Interne  şi Procuratura URSS privind eliberarea din deportare a lui Lisnic Ilia Manuilovici, Lisnic Ana Filipovna şi fiicei lor Lisnic Emilia Ilinicina.

*                      *                        *

“APROB”                                                                 “SANCŢIONAT”

MINISTRU ADJUNCT AL                                 PROCURORUL RSS MOLDOVENEŞTI
AFACERILOR INTERNE  AL RSSM

 

LOCOTENENT – COLONELUL                         CONSILIERUL JUDICIAR DE CLASA III

(BALAN)                                                                       (KAZANIR)

24 septembrie 1954                                             28 septembrie  1954

Î N C H E I E R E

23 septembrie 1954                                                  or. Chişinău, RSSM

Eu, colaboratorul  MAI al RSSM –  locotenentul Oleinik, examinînd  dosarul nr. 9717 privind deportarea şi cererea deportatului  Minciuna Fiodor Dmitrievici, anul naşterii 1888, originar din satul Bogzeşti, raionul Teleneşti, RSSM, domiciliat în raionul Horinsk, RASS Bureată,

A M  S T A B I L I T :

Minciuna F.D., în trecut, pe timpul puterii române, pînă în anul 1940, era membru activ al partidului burghez naţionalist liberal, de două ori a fost ales primar al satului din partea acestui partid. Fiind primar al satului, Minciuna avea o atitudine inumană faţă de populaţie, îi bătea pe ţărani. Printre oameni îşi exprima nemulţămirea faţă de puterea sovietică, fapt pentru care în iunie 1941, împreună cu soţia Minciuna Vasilisa Constantinovna, anul naşterii 1902, au fost deportaţi, iar în iunie 1942 Minciuna F.D. a fost condamnat de Şedinţa specială pe lîngă NKVD al URSS la 5 ani de surghiun.

În anul 1946 Minciuna F.D. şi soţia lui Minciuna V.C. s-au întors din deportare şi locuiau în satul Bogzeşti, raionul Teleneşti, RSSM.

În anul 1949, în luna iunie, Minciuna F.D. şi soţia lui Minciuna V.C. au fost evacuaţi din raionul Teleneşti, RSSM, iar la 2 noiembrie 1942 (conform originalului) au fost condamnaţi de Şedinţa specială pe lîngă MSS  al URSS la deportare în RSSA Bureată, ca familie a unui membru al organizaţiei naţionaliste.

În octombrie 1953 Minciuna F.D. s-a adresat cu o cerere la Prezidiumul Sovietului Suprem al URSS cu rugămintea de fi eliberat împreună cu soţia din deportare, deoarece sunt bătrîni şi inapţi de muncă.

În urma controlului cererii prin secţia „P” a MAI al RASS Bureată s-a stabilit, că Minciuna F.D. la locul deportării locuieşte împreună cu soţia, ambii sunt bătrîni, din această cauză nu sunt apţi de muncă. Rude ce ar putea să-i întreţină în deportare nu au.

În satul Bogzeşti, raionul Teleneşti, RSSM, Minciuna F.D. are rude – Minciuna Prascovia Dmitrievna, care este de acord să-i întreţină pe Minciuna F.D. şi Minciuna V.C.

În baza celor expuse, Minciuna F.D. ca fost membru al unei organizaţii naţionaliste a fost deportat corect, dar avînd în vedere, că locuind în deportare Minciuna F.D. era antrenat în munca social – ulilă, regimul deportaţilor nu a încălcat, de materiale compromiţătoare asupra lui şi soţiei lui  secţia „p” a MAI al RASS Bureată nu dispune, ambii sunt bătrîni, inapţi de muncă,

C O N S I D E R :

A face un demers către Ministerul Afacerilor Interne  şi Procuratura URSS privind anularea restricţiilor de deportare pentru Minciuna Fiodor Dmitrievici  şi Minciuna Vasilisa Constantinovna, cu permisiunea de a se întoarce în raionul Teleneşti, RSSM, pentru a fi întreţinuţi de sora Minciuna Prascovia Dmitrievna, fără retrocedarea averii confiscate.

Colaboratorul  MAI al RSSM

locotenentul                                                 (Oleinik)

 

De acord:

Şeful Serviciului special 1

al MAI al RSSM

locotenent-colonelul                   (Batişcev)

Despre Cronicaru

Alexandru Moraru, Istoric-arhivist, publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, autor și editor al multor culegeri de documente de arhivă, menționate la Salonul Internațional de Carte din 2010 și 2015, iar cartea Basarabia: Scrisori către Mareșal a intrat în topul celor 10 cele mai citite cărți din Republica Moldova pentru anul 2014

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s