stalinpz_53153800

Din anii tinereţii îmi amintesc un banc despre un ţăran harnic, căruia i s-a propus să intre în rândurile partidului comunist. Se zice că cineva din comisie, când era examinată cererea ţăranului, i-a cerut să povestească biografia. Şi acest moş Ion, fiindcă aşa îl chema, a început:

–  M-am născut în satul cutare, raionul cutare într-o familie de ţărani. Când aveam 20 de ani m-am însurat cu o fată din sat. Tata mi-a dat puţin pământ şi piatră să-mi construiesc o casă. Părinţii soţiei i-au dat un lot bun de pământ şi ceva de ale gospodăriei. Ne-a fost greu. Apoi am construit casa, am mai muncit şi am mai cumpărat un cal, apoi o căruţă, apoi încetul cu încetul am cumpărat un hectar de pământ şi am început a trăi omeneşte; şi când mai bine şi mai bine… hop şi ruşii în ’40, ne-au luat tot, şi-n kolhoz…

Stimatul nostru cititor se poate întreba, ce legătură are genericul acestui material „dosare de arhivă” cu acest banc? Vă asigur, că are!

Scopul acestui material este de a dovedi prin intermediul documentelor nişte adevăruri puse pe trunchiul ghilotinei bolşevice şi îngropate adânc. Fără mari eforturi voi izbuti să readuc cititorului nostru convingerea că românii basarabeni în 1940 aveau de toate: şi pământuri mănoase cu lanuri, vii şi livezi; şi drumuri şi şosele, şi comunicaţie telefonică, şi curent electric (pe care veniţii o numeau „lampa lui Ilici”) şi teatre şi cinematografe, şi uzine şi fabrici, şi vinuri renumite… şi că Molotov şi Hruşciov au spus minciuni, când au declarat că populaţia majoritară a Basarabiei şi Bucovinei de Nord era ucraineană!

Mulţi cercetători ai perioadei 1940, 1944-1950 studiind la Arhiva Naţională sau la Arhiva OSPRM au observa la sigur, că documentele sovietice din aceşti ani sunt scrise pe reversul documentelor româneşti. Acest fapt ne face să afirmăm, că în 1940, când a fost anexată Basarabia de URSS, cei veniţi nu prea aveau hârtie şi din această cauză au distrus şi deteriorat o sumedenie de documente naţionale.

După tragica zi de 28 iunie 1940, fosta conducere a RASS Moldoveneşti, (republica artificială, temporar înjghebată în scopuri propagandistica de autorităţile staliniste în scopul pregătirii ocupaţiei Basarabiei), au preluat conducerea şi asupra teritoriului Basarabiei.

Generaţiile de după 1940 au fost supuse unui imens atac psihologic şi ideologic, plin de minciuni, una mai mare ca alta şi de slăvire a sistemului bolşevic.

Cei care nu credeau minciunilor sovietice erau lichidaţi fizic sau deportaţi…

În opinia mea, cel mai convingător argument în istorie este documentul, cunoaşterea lui şi nu cum este tratat acesta de un istoric sau altul. Şi ca să fiu mai laconic, vă comunic că documentele respective văd lumina tiparului pentru prima dată graţie bunăvoinţei şi susţinerii totale din partea redacţiei „Glasul Naţiunii”. Adevăruri ce le pun la dispoziţia cititorului, sunt extrase dintr-un dosar depozitat la Arhiva Naţională a R. Moldova, care conţine documente sovietice (ruseşti) scrise în 1940 după două luni de la încorporarea Basarabiei de URSS. Mai concret, limitele cronologice ale dosarului sunt 22 august 1940 şi 11 noiembrie 1940. El este intitulat „Deciziile Prezidiului Sovietului Suprem al RASS Moldoveneşti despre formarea raioanelor în RSS Moldovenească (în original). Corespondenţa cu Prezidiul Sovietului Suprem al RSS Ucrainene în problema stabilirii frontierelor dintre RSS Ucraineană şi RSS Moldovenească”. Din acest dosar am selectat doar câteva documente pentru confirmarea celor expuse mai sus, ele conţinând un bogat material statistic şi factologic, care dă peste cap multe afirmaţii mincinoase aduse cu atâta dulceaţă în istoria noastră de slugoii împăratului roşu.

Voi reţine pentru puţin timp atenţia cititorului revistei noastre să le comunic următoarele:

  1. Dacă strămoşii noştri au construit de-a lungul Nistrului pe malul drept un lanţ întreg de cetăţi de apărare cum sunt Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă este o dovadă serioasă că demnitarii noştri ştiau de unde pot năvăli eliberatorii. Tot în acest scop pe partea dreaptă a Nistrului au fost ridicate fâşii de pădure pentru a stăvili ochii curioşi şi lacomi ai străinilor.

Cred că cititorul a observat, că în documentele puse la dispoziţie, la poziţia – componenţa naţională în loc de români, populaţia autohtonă este numită moldoveni.

Cu regret, schimonosite au fost şi denumirea unor localităţi, iar sovietele săteşti erau un fel de primării bolşevice. Într-un fel sau altul soluţia, traducerea şi adaptarea îmi aparţin.    

Alexandru Moraru , istoric. Mun. Chişinău

 

Despre formarea districtelor, raioanelor pe teritoriul

 RSS Moldoveneşti şi despre crearea în oraşele Chişinău, Bender, Bălţi a comitetelor orăşeneşti a PC(b)M 

 

            Conform împărţirii administrative actuale, teritoriul RSS Moldoveneşti, plus 6 raioane ale fostei RASS Moldoveneşti include 31318.10 km pătraţi, cu o populaţie de 2.560.024 oameni,care locuiesc în 1.651 de localităţi.

Teritoriul mare, şoselele şi mijloacele de comunicaţie proaste, (este o minciună pentru confirmare, vezi caracteristica fiecărui raion şi oraş – Al.M.) – au creat necesitatea de a forma districte, pentru o operativitate mai efectivă a conducătorilor de partid şi sovietice în industrie, gospodăria sătească şi construcţia naţional-cultural în Republica Moldovenească.

CC al PC(b) al Moldovei consideră necesar ca în baza celor 6 judeţe existente de a organiza 6 districte, care la rândul lor sa fie împărţite în 54 de raioane din contul micşorării şi lichidării volostelor (plaselor), dar 6 raioane ale fostei RASS Moldoveneşti să fie lăsate în subordinea CC al PC(b) şi a Sovietului Comisarilor Norodnici al RSS Moldoveneşti.

Această sistemă de împărţire administrativă va întări repede organele primare ale puterii sovietice în Basarabia şi va crea posibilitatea de a conduce zilnic în ramurile de gospodărie, politice şi a vieţii culturale din RSS Moldovenească.

(O scurtă descriere a districtelor şi raioanelor se anexează)

Ţinând cont de necesitatea apropierii comitetelor orăşeneşti ale PC(b) şi ale executivelor orăşeneşti de organizaţiile primare de partid ale întreprinderilor, instituţiilor şi având în vedere, că oraşul Chişinău are un număr redus de întreprinderi industriale, considerăm că nu este oportună existenţa de mai departe a comitetelor raionale orăşeneşti ale PC(b) şi sovietelor raionale orăşeneşti a executivelor, deoarece conducerea cu industria orăşenească a construcţiei naţional-culturale şi a celorlalte ramuri ale gospodăriei şi vieţii culturale din oraşul Chişinău se poate înfăptui prin intermediul comitetului orăşenesc al PC(b) şi executivului orăşenesc.

Totodată considerăm necesar de a forma în oraşele Chişinău, Bălţi şi Bender comitetele orăşeneşti ale PC(b) şi executive orăşeneşti, care sunt extrem de necesare pentru conducerea industriei orăşeneşti, construcţia naţional-culturală şi a celorlalte ramuri ale gospodăriei şi vieţii culturale din aceste oraşe – deoarece comitetele raionale ale PC(b), care vor înfăptui conducerea raională nu vor putea să acorde atenţia necesară lucrului cu organizaţiile primare de partid ale întreprinderilor, gospodăriei comunale şi construcţiei naţional-culturale în oraşele nominalizate.

(O scurtă descriere a oraşelor se anexează)

Scurtă descriere  a districtelor şi raioanelor RSS Moldoveneşti

 

Districtul Chişinău – cu centrul în oraşul Chişinău, se formează din 9 raioane. Teritoriul districtului are o întindere de 4718.94km pătraţi. Suprafaţa arabilă – 330.478 hectare. Populaţia alcătuieşte 510.457 oameni.

Districtul Cahul – cu centrul în oraşul Cahul. Compus din 6 raioane. Suprafaţa districtului – 3831.92 km pătraţi. Suprafaţa arabilă – 240.436 hectare. Populaţia alcătuieşte – 212.571 oameni.

Districtul Bender – cu centrul în oraşul Bender. Format din 8 raioane. Suprafaţa acestuia – 4341.96 km pătraţi. Suprafaţa arabilă – 326.315 hectare. Populaţia – 314.352 oameni.

Districtul Orhei – cu centrul în oraşul Orhei. Format din 8 raioane. Suprafaţa arabilă – 245.777 hectare. Populaţia – 304.881 oameni.

Districtul Bălţi – cu centrul în oraşul Bălţi. Format din 14 raioane. Suprafaţa lui – 6992.49 km pătraţi. Suprafaţa arabilă – 479.449 hectare. Populaţia – 559.048 oameni.

Districtul Soroca – cu centrul în oraşul Soroca. Format din 9 raioane. Suprafaţa districtului – 3857 km pătraţi. Suprafaţa arabilă – 311.154 hectare. Numărul populaţiei – 369.305 oameni.

 

Districtul Chişinău

  1. Raionul Budeşti – cu centrul în satul Budeşti. Populaţia centrului raional – 3.404 oameni, în componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Budeşti; suprafaţa raionului – 578.63 km pătraţi. Populaţia raionului – 40.205 oameni.

După naţionalitate: moldoveni – 36.835 oameni; ruşi – 718 oameni; ucraineni – 2.005 oameni; alte naţionalităţi – 647 oameni.

Localităţi – 47; soviete săteşti – 15; teren arabil – 41.569 hectare.

Raionul este telefonizat. Drumuri de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Există spaţii pentru amplasarea tuturor instituţiilor raionale.

  1. Raionul Bujor – cu centrul în localitatea Bujor. Numărul populaţiei din centrul raional – 3.262 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Bujor.

Suprafaţa raionului – 544.58 km pătraţi. Populaţia raionului – 38. 312 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 33.432 oameni; ruşi – 131 oameni; ucraineni – 2.748 oameni; altele – 2.001 oameni.

Localităţi – 38; soviete săteşti – 11; teren arabil – 36.145 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. În centrul raional există spaţii de imobil pentru a amplasa toate instituţiile raionale.

  1. Raionul Călăraşi – cu centrul în satul Călăraşi. Populaţia centrului alcătuieşte 4.173 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile plasei Călăraşi.

Suprafaţa raionului – 368.59 km pătraţi. Populaţia raionului – 50.260 oameni.

După naţionalitate: moldoveni – 40.506 oameni; ruşi – 230 oameni; ucraineni – 3.066 oameni; alte naţionalităţi – 6.458 oameni.

Localităţi – 30; soviete săteşti – 14; teren arabil – 23.696 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. În centrul raional sunt de ajuns spaţii pentru amplasarea tuturor instituţiilor raionale.

  1. Raionul Chişinău – cu centrul în oraşul Chişinău, în componenţa lui au fost incluse localităţile care au făcut parte din vechea plasă Chişinău.

Suprafaţa raionului – 466.32 km pătraţi. Populaţia raionului – 48.691 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 47.907 oameni; ruşi – 54 oameni; ucraineni – 1 om; alte naţionalităţi – 629 oameni.

Localităţi – 29; soviete săteşti – 13; teren arabil – 34.370 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară şi şosele. Spaţii pentru amplasarea organizaţiilor raionale sunt de ajuns.

  1. Raionul Hânceşti – cu centrul în satul Hânceşti. Populaţia centrului raional alcătuieşte – 7.454 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Hânceşti.

Suprafaţa raionului – 792.93 km pătraţi. Populaţia raionului – 61.156 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 54.591 oameni; ruşi – 1.355 oameni; ucraineni – 2.259 om; alte naţionalităţi – 2.961 oameni.

Localităţi – 36; soviete săteşti – 11; teren arabil – 49.956 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Spaţii libere pentru amplasarea instituţiilor raionale sunt.

  1. Raionul Nisporeni – cu centrul în satul Nisporeni. Populaţia centrului raional alcătuieşte – 5.980 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Nisporeni.

Suprafaţa raionului – 570.39 km pătraţi. Populaţia raionului – 47.031 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 44.890 oameni; ucraineni – 83 oameni; ruşi – 346 oameni; alte naţionalităţi – 1.712 oameni.

Localităţi – 38; soviete săteşti – 13; teren arabil – 34.642 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Există spaţii pentru cazarea instituţiilor raionale.

  1. Raionul Străşeni – cu centrul în satul Străşeni. Populaţia în centrul raional alcătuieşte – 5.853 locuitori. În componenţa raionului au intrat localităţile fostei plase Străşeni.

Suprafaţa raionului – 438.48 km pătraţi. Populaţia raionului – 53.390 locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 52.044 oameni; ruşi – 102 oameni; ucraineni – 120 oameni; alte naţionalităţi – 1.124 oameni.

Localităţi – 29; soviete săteşti – 12; teren arabil – 28.169 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară şi şosele. Există spaţii pentru cazarea instituţiilor raionale.

  1. Raionul Sărăteni – cu centrul în satul Sărăteni. Populaţia centrului raional – 692 locuitori. În componenţa raionului au intrat fostele localităţi din plasa Leova şi Felicia.

Suprafaţa raionului – 412.88 km pătraţi. Populaţia raionului – 25.874 locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 19.129 oameni; ruşi – 1.437 oameni; ucraineni – ; alte naţionalităţi – 5.140 oameni.

Localităţi – 33; soviete săteşti – 8; teren arabil – 41.599 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară. În centrul raional există de ajuns imobile libere pentru cazarea organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Leova – cu centrul în oraşul Leova. Populaţia centrului raional – 7.593 locuitori. În componenţa raionului au intrat localităţile din fosta plasă Leova.

Suprafaţa raionului – 545.14 km pătraţi. Populaţia raionului – 30.782 locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 22.066 oameni; ruşi – 516 oameni; ucraineni – ; alte naţionalităţi – 8.200 oameni.

Localităţi – 41; soviete săteşti – 9; teren arabil – 39.773 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Există posibilitatea de a caza toate organizaţiilor raionale.

 

Districtul Bender

  1. Raionul Chiţcani – cu centrul în satul Chiţcani. Populaţia centrului raional – 5.560 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile plasei Bulboaca.

Suprafaţa raionului – 521.9 km pătraţi. Populaţia raionului – 32.037 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 27.637 oameni; ruşi – 2.942 oameni; ucraineni – 788 oameni; alte naţionalităţi – 670 oameni.

Localităţi – 17; soviete săteşti – 10; teren arabil – 44.050 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Dispune de imobile pentru cazarea organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Bulboaca – cu centrul în satul Bulboaca. Populaţia centrului raional – 3.339 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Bulboaca.

Suprafaţa raionului – 478.9 km pătraţi. Populaţia raionului – 25.066 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 22.563 oameni; ruşi – 1.230 oameni; ucraineni – 224 oameni; alte naţionalităţi – 1.049 oameni.

Localităţi – 28; soviete săteşti – 13; teren arabil – 39.033 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Centrul dispune de imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Căuşeni – cu centrul în localitatea Căuşeni. Populaţia centrului raional – 5.835 oameni. În componenţa raionului sunt incluse localităţile fostei plase Căuşeni.

Suprafaţa raionului – 618.4 km pătraţi. Populaţia raionului – 38.140 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 31.749 oameni; ruşi – 391 oameni; ucraineni – 811 oameni; alte naţionalităţi – 5.195 oameni.

Localităţi – 23; soviete săteşti – 15; teren arabil – 61.757 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Este posibilitatea de a caza toate organizaţiile raionale.

  1. Raionul Taraclia. Centrul în satul Taraclia. Populaţia centrului raional – 4.538 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Taraclia.

Suprafaţa raionului – 660.77 km pătraţi. Populaţia raionului – 40.798 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 31.270 oameni; ruşi – 1.452 oameni; ucraineni – 2.524 oameni; alte naţionalităţi – 5.552 oameni.

Localităţi – 53; soviete săteşti – 17; teren arabil – 63.577 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară şi şosele. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. În raion este posibilitatea de a caza toate organizaţiile raionale.

  1. Raionul Cimişlia – cu centrul în satul Cimişlia. Populaţia în centrul raional – 7.275 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Cimişlia.

Suprafaţa raionului – 601.4 km pătraţi. Populaţia raionului – 35.798 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 29.087 oameni; ruşi – 722 oameni; ucraineni – 258 oameni; alte naţionalităţi – 5.731 oameni.

Localităţi – 35; soviete săteşti – 12; teren arabil – 48.028 hectare.

Raionul nu este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Raionul dispune de imobile pentru a caza toate organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Comrat – cu centrul în oraşul Comrat (în original este scris „Camzat” – A.M.). Populaţia centrului raional – 13.643 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile din fostele plase Cimişlia, Roman, Ciadâr-Lunga.

Suprafaţa raionului – 559.02 km pătraţi. Populaţia raionului – 32.432 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 5.938 oameni; ruşi – 582 oameni; ucraineni – 2.031 oameni; alte naţionalităţi – 23.891 oameni.

Localităţi – 8; soviete săteşti – 6; teren arabil – 35.000 hectare.

Raionul nu este telefonizat. Căi de comunicaţie ale raionului – şosele şi drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Existenţa imobilelor libere dă posibilitatea pentru cazarea organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Romanovca – cu centrul în satul Romanovca. Populaţia centrului raional – 4.710 oameni. În componenţa raionului sunt incluse localităţile fostelor plase Cimişlia, Taraclia şi Romanovca.

Suprafaţa raionului – 279.72 km pătraţi. Populaţia raionului – 27.927 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 12.240 oameni; ruşi – 5.796 oameni; ucraineni – 258 oameni; alte naţionalităţi – 9.609 oameni.

Localităţi – 18; soviete săteşti – 13; teren arabil – 27.999 hectare.

Raionul este telefonizat. Căile de comunicaţie –drumuri de ţară şi şosele. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Este posibilitatea de a caza toate organizaţiile raionale.

  1. Raionul Volontirovca. Centrul raional în satul Volontirovca. Populaţia centrului raional – 6.370 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Căuşeni, Cimişlia şi Volontirovca.

Suprafaţa raionului – 624.19 km pătraţi. Populaţia raionului – 50.606 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 37.266 oameni; ruşi – 7.356 oameni; ucraineni – 2.651 oameni; alte naţionalităţi – 3.333 oameni.

Localităţi – 24; soviete săteşti – 22; teren arabil – 62.419 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară. Sunt imobile de ajuns pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

 

Districtul Soroca

  1. Raionul Soroca – cu centrul raional în oraşul Soroca. Populaţia centrului raional – 15.478 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Soroca.

Suprafaţa raionului – 442 km pătraţi. Populaţia raionului – 32.957 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 30.603 oameni; ruşi – 665 oameni; ucraineni – 133 oameni; alte naţionalităţi – 1.566 oameni.

Localităţi – 27; soviete săteşti – 25; teren arabil – 30.812 hectare.

Raionul este telefonizat. Pe teritoriul raionului trece calea ferată, are drumuri de ţară şi şosele. Este posibilitatea de a caza toate instituţiile raionale.

  1. Raionul Ocniţa – cu centrul în satul Ocniţa. Populaţia centrului raional – 2.677 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţi ale judeţului Bălţi.

Suprafaţa raionului – 228 km pătraţi. Populaţia raionului – 32.888 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 25.734 oameni; ruşi – 2.537 oameni; ucraineni – 3.691 oameni; alte naţionalităţi – 926 oameni.

Localităţi – 20; soviete săteşti – 17; teren arabil – 18.405 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Este posibilitatea de a caza toate instituţiile raionale.

  1. Raionul Drochia – centrul raional staţia Drochia. Populaţia centrului raional – 647 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile plasei Drochia.

Suprafaţa raionului – 458 km pătraţi. Populaţia raionului – 37.666 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 30.268 oameni; ruşi – 3.299 oameni; ucraineni – 2.795 oameni; alte naţionalităţi – 1.304 oameni.

Localităţi – 26; soviete săteşti – 19; teren arabil – 39.949 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară şi şosele. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Vertiujeni – centrul raional în localitatea Vertiujeni. Populaţia centrului raional – 2.064 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile plasei Vertiujeni.

Suprafaţa raionului – 399 km pătraţi. Populaţia raionului – 32.199 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 27.370 oameni; ruşi – 1.441 oameni; ucraineni – 122 oameni; alte naţionalităţi – 3.266 oameni.

Localităţi – 27; soviete săteşti – 23; teren arabil – 32.238 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Sunt spaţii de imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Târnova. Centrul raional – satul Târnova. Populaţia centrului raional – 3.672 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Târnova.

Suprafaţa raionului – 474 km pătraţi. Populaţia raionului – 39.098 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 27.074 oameni; ruşi – 2.745 oameni; ucraineni – 5.445 oameni; alte naţionalităţi – 3.834 oameni.

Localităţi – 23; soviete săteşti – 17; teren arabil – 37.866 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară. Spaţii de imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale sunt.

  1. Raionul Zguriţa – centrul raional în localitatea Zguriţa. Populaţia centrului raional – 3.131 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile plasei Zguriţa.

Suprafaţa raionului – 482 km pătraţi. Populaţia raionului – 39.780 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 31.368 oameni; ruşi – 4.761 oameni; ucraineni – 188 oameni; alte naţionalităţi – 3.463 oameni.

Localităţi – 35; soviete săteşti – 25; teren arabil – 41.121 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Sunt spaţii de imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Floreşti. Centrul raional în satul Floreşti. Populaţia centrului raional – 1.222 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Floreşti.

Suprafaţa raionului – 363 km pătraţi. Populaţia raionului – 41.463 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 32.833 oameni; ruşi – 2.593 oameni; ucraineni – 1.900 oameni; alte naţionalităţi – 4.137 oameni.

Localităţi – 42; soviete săteşti – 30; teren arabil – 45.924 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Sunt spaţii de imobil pentru a caza toate organizaţiile raionale.

  1. Raionul Cotiujeni. Centrul raional în satul Cotiujeni. Populaţia centrului raional – 5.228 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Cotiujeni.

Suprafaţa raionului – 497 km pătraţi. Populaţia raionului – 47.177 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 33.258 oameni; ruşi – 5.028 oameni; ucraineni – 3.322 oameni; alte naţionalităţi – 5.569 oameni.

Localităţi – 31; soviete săteşti – 28; teren arabil – 35.062 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Sunt spaţii de imobil pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Otaci – centrul în localitatea Otaci (în originalul sovietic – Otaki – A.M). Populaţia centrului raional – 3.470 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Otaci.

Suprafaţa raionului – 514 km pătraţi. Populaţia raionului – 47.134 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 27.824 oameni; ruşi – 4.608 oameni; ucraineni – 11.085 oameni; alte naţionalităţi – 3.617 oameni.

Localităţi – 31; soviete săteşti – 26.

 

Districtul Cahul

 

  1. Raionul Cahul – centrul raional în oraşul Cahul. Populaţia din centrul raional – 14.359 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile plasei Cahul şi oraşului Cahul.

Suprafaţa raionului –  701.04 km pătraţi. Populaţia raionului – 43.269 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 24.598 oameni; ruşi – 10.012 oameni; ucraineni – ; alte naţionalităţi – 8.659 oameni.

Localităţi – 56; soviete săteşti – 12; teren arabil – 55.709 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară şi şosele. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Baimaclia – centrul raional în localitatea Baimaclia. Populaţia centrului raional – 3.473 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Baimaclia.

Suprafaţa raionului – 613.17 km pătraţi. Populaţia raionului – 36.738 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 29.843 oameni; ruşi – 1.430 oameni; ucraineni – ; alte naţionalităţi – 5.485 oameni.

Localităţi – 61; soviete săteşti – 14; teren arabil – 37.316 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară.

  1. Raionul Taraclia – cu centrul în orăşelul Taraclia. Populaţia centrului raional – 9.427 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Taraclia.

Suprafaţa raionului – 549.41 km pătraţi. Populaţia raionului – 35.598 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 1.299 oameni; ruşi – 324 oameni; ucraineni – ; bulgari – 16.321 oameni; găgăuzi – 17.403 oameni; alte naţionalităţi – 251 oameni.

Localităţi – 17; soviete săteşti – 6; teren arabil – 37.316 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară.

  1. Raionul Cangaz – centrul raional în satul Cangaz. Populaţia centrului raional – 7.026 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Taraclia, Baimaclia şi Moscovei.

Suprafaţa raionului – 629.87 km pătraţi. Populaţia raionului – 32.086 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 6.505 oameni; ruşi – 1.304 oameni; ucraineni – ; bulgari – 4.501 oameni; găgăuzi – 16.776 oameni; alte naţionalităţi – 3.000 oameni.

Localităţi – 35; soviete săteşti – 11; teren arabil – 43.694 hectare.

  1. Raionul Vulcăneşti – centrul raional Vulcăneşti. Populaţia centrului raional – 8.054 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Moscovei, Cahul şi Reni a judeţului Izmail.

Suprafaţa raionului – 612.95 km pătraţi. Populaţia raionului – 31.408 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 19.795 oameni; ruşi – 3.008 oameni; bulgari – 46 oameni; găgăuzi – 6.946 oameni; evrei – 56 oameni; alte naţionalităţi – 1.557 oameni.

Localităţi – 31; soviete săteşti – 10; teren arabil – 46.870 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară.

  1. Raionul Ciadâr-Lunga – centrul raional în satul Ciadâr-Lunga. Populaţia centrului raional – 8.271 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Ciadâr-Lunga.

Suprafaţa raionului – 725.48 km pătraţi. Populaţia raionului – 33.472 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 958 oameni; ruşi – 188 oameni; alte naţionalităţi – 33.472 oameni.

Localităţi – 11; soviete săteşti – 11; teren arabil – 47.613 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Sunt imobile  pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

 

Districtul Orhei

  1. Raionul Orhei – cu centrul raional în oraşul Orhei. Populaţia centrului raional – 12.873 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Orhei.

Suprafaţa raionului – 543.6 km pătraţi. Populaţia raionului – 52.116 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 38.276 oameni; ruşi – 1.526 oameni; ucraineni – 2.319 oameni; găgăuzi – 46 oameni; alte naţionalităţi – 8.000 oameni.

Localităţi – 39; soviete săteşti – 13; teren arabil – 45.508 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Brăviceni – centrul raional în satul Bravicea. Populaţia centrului raional – 5.782 oameni. În componenţa raionului au fost incluse fostele localităţi a plasei Brăviceni.

Suprafaţa raionului – 371.1 km pătraţi. Populaţia raionului – 33.519 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 31.770 oameni; ruşi – 223 oameni; ucraineni – 6 oameni; alte naţionalităţi – 1.520 oameni.

Localităţi – 27; soviete săteşti – 12; teren arabil – 25.537 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Chipericeni – cu centrul în satul Chipericeni. Populaţia centrului raional – 3.342 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plasei Chipericeni.

Suprafaţa raionului – 440 km pătraţi. Populaţia raionului – 37.943 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 31.956 oameni; ruşi – 8 oameni; ucraineni – 78 oameni; alte naţionalităţi – 900 oameni.

Localităţi – 30; soviete săteşti – 12; teren arabil – 43.432 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Criuleni – cu centrul în orăşelul Criuleni. Populaţia centrului raional – 2.532 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Criuleni.

Suprafaţa raionului – 383.2 km pătraţi. Populaţia raionului – 32.367 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 31.148 oameni; ruşi – 84 oameni; ucraineni – 34 oameni; alte naţionalităţi – 1.100 oameni.

Localităţi – 18; soviete săteşti – 10; teren arabil – 30.323 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Sunt imobile pentru cazarea organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Răspopeni – centrul raional în satul Răspopeni. Populaţia centrului raional – 2.536 oameni. În componenţa raionului au fost incluse şi localităţile fostei plase Răspopeni.

Suprafaţa raionului – 404.8 km pătraţi. Populaţia raionului – 29.613 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 26.550 oameni; ruşi – 304 oameni; ucraineni – 1.783 oameni; alte naţionalităţi – 976 oameni.

Localităţi – 23; soviete săteşti – 9; teren arabil – 28.622 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion –  drumuri de ţară. Sunt imobile pentru cazarea organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Rezina. Centrul raional în oraşul Rezina. Populaţia centrului raional – 8.112 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Rezina.

Suprafaţa raionului – 506.2 km pătraţi. Populaţia raionului – 48.192 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 40.236 oameni; ruşi – 519 oameni; ucraineni – 3.027 oameni; alte naţionalităţi – 4.410 oameni.

Localităţi – 37; soviete săteşti – 9; teren arabil – 36.438 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Sunt spaţii pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Susleni. Centrul raional în satul Susleni. Populaţia centrului raional – 4.800 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile ale fostei plase Susleni.

Suprafaţa raionului – 320.6 km pătraţi. Populaţia raionului – 36.140 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 33.071 oameni; ruşi – 13 oameni; ucraineni – 1.474 oameni; alte naţionalităţi – 582 oameni.

Localităţi – 22; soviete săteşti – 10; teren arabil – 24.000 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară.

  1. Raionul Teleneşti – centrul raional în satul Teleneşti. Populaţia centrului raional – 4.219 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Teleneşti.

Suprafaţa raionului – 501 km pătraţi. Populaţia raionului – 39.941 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 33.355 oameni; ruşi – 565 oameni; ucraineni – 1.318 oameni; alte naţionalităţi – 4.703 oameni.

Localităţi – 32; soviete săteşti – 15; teren arabil – 34.272 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară şi şosele. Sunt imobile pentru a caza toate organizaţiile raionale.

 

Districtul Bălţi

  1. Raionul Ungheni – centrul raional în oraşul Ungheni. Populaţia oraşului – 11.235 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Ungheni.

Suprafaţa raionului – 407 km pătraţi. Populaţia raionului – 31.735 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 19.745 oameni; ruşi – 1.788 oameni; ucraineni – 876 oameni; alte naţionalităţi – 9.326 oameni.

Localităţi – 39; soviete săteşti – 9; teren arabil – 35.175 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Corneşti – centrul raional în satul Corneşti. Populaţia centrului raional – 5.890 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Corneşti.

Suprafaţa raionului – 357 km pătraţi. Populaţia raionului – 29.346 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 19.253 oameni; ruşi – 2.180 oameni; ucraineni – 1.924 oameni; alte naţionalităţi – 5.989 oameni.

Localităţi – 24; soviete săteşti – 7; teren arabil – 22.368 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Sculeni – centrul raional în satul Sculeni. Populaţia centrului raional – 6.945 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Sculeni.

Suprafaţa raionului – 357.5 km pătraţi. Populaţia raionului – 34.513 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 24.113 oameni; ruşi – 3.419 oameni; ucraineni – 3.222 oameni; alte naţionalităţi – 3.459 oameni.

Localităţi – 33; soviete săteşti – 9; teren arabil – 45.020 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Făleşti – centrul raional în oraşul Făleşti. Populaţia centrului raional – 12.340 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Făleşti.

Suprafaţa raionului – 439.6 km pătraţi. Populaţia raionului – 37.106 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 27.034 oameni; ruşi – 3.625 oameni; ucraineni – 4.212 oameni; alte naţionalităţi – 2.225 oameni.

Localităţi – 33; soviete săteşti – 6; teren arabil – 32.696 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.

¤                 ¤                  ¤

Din necesitatea precizării unor lucruri întrerupem pentru puţin timp atenţia cititorului de la document, pentru un scurt comentariu.

Documentul, după cum am mai menţionat anterior, este un produs al autorităţilor sovietice, scris după 2 luni de la încorporarea Basarabiei la URSS. Vă amintesc că în ajun tot de sovietici au mai apărut şi alte documente, în care încercau să convingă opinia publică, că populaţia majoritară a Basarabiei sunt ucraineni şi multe alte afirmaţii ale şcolii de falsificare  staliniste.

Deci, din anumite scopuri politice de ocupaţie, justificarea acesteia sau a altor mârşăvenii, „documentele” ce apăreau de sub peniţa cu secere şi ciocan aveau un conţinut dubios.

Dacă cititorul va aduna spaţiul suprafeţei funciare a tuturor raioanelor şi oraşelor şi cifra respectivă va fi comparată cu suprafaţa actuală, va rămâne şocat, când va afla de cât spaţiu ne-a „eliberat” vecina, prietena şi garantul nostru Ucraina.

În timpul când pregăteam materialul documentar pentru apariţie, redactorul publicaţiei noastre dl. Vasile Năstase a observat că, dacă v-om aduna (de la poziţia „componenţa naţională”) numărul locuitorilor ruşi, ucraineni şi a celorlalte naţionalităţi, apoi suma acestora depăşeşte numărul băştinaşilor români. Posibil că aici şi se ascunde una din minciunile comisarilor.

Dar istoria nu este o doamnă pe care poate s-o violeze fiecare cârpaci sau coadă de topor, mai devreme sau mai târziu gunoaiele sunt aruncate la mal, ca apoi să fie strânse şi arse.(Alexandru Moraru )

 

¤                        ¤                        ¤

  1. Raionul Bolotino – cu centrul în satul Bolotino. Populaţia centrului raional alcătuieşte – 4.326 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Bolotino.

Suprafaţa raionului – 442.1 km pătraţi. Populaţia raionului – 27.304 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 16.767 oameni; ruşi – 195 oameni; ucraineni – 8.687 oameni; alte naţionalităţi – 1.657 oameni.

Localităţi – 31; soviete săteşti – 10; teren arabil – 27.854 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Spaţii pentru amplasarea tuturor organizaţiilor raionale sunt.

  1. Raionul Chişcăreni – cu centrul raional în satul Chişcăreni. Populaţia centrului raional – 5.276 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Chişcăreni.

Suprafaţa raionului – 504.8 km pătraţi. Populaţia raionului – 24.261 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 16.962 oameni; ruşi – 1.097 oameni; ucraineni – 6.508 oameni; alte naţionalităţi – 696 oameni.

Localităţi – 31; soviete săteşti – 7; teren arabil – 36.624 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară. Sunt spaţii pentru amplasarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Sângerei – cu centrul în satul Sângerei. Populaţia din centrul raional – 5.082 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Sângerei.

Suprafaţa raionului – 478.9 km pătraţi. Populaţia raionului – 28.232 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 20.764 oameni; ruşi – 2.097 oameni; ucraineni – 4.907 oameni; alte naţionalităţi – 464 oameni.

Localităţi – 38; soviete săteşti – 7; teren arabil – 37.920 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară, sunt spaţii pentru amplasarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Bălţi – cu centrul raional în oraşul Bălţi. Populaţia din centrul raional – 64.299 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Bălţi.

Suprafaţa raionului – 745.5 km pătraţi. Populaţia raionului – 39.302 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 24.671 oameni; ruşi – 5.188 oameni; ucraineni – 7.842 oameni; alte naţionalităţi – 919 oameni.

Localităţi – 33; soviete săteşti – 8; teren arabil – 63.573 hectare.

Raionul este telefonizat. Căile de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului este tronson de calea ferată. Sunt spaţii pentru amplasarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Glodeni – centrul raional în satul Glodeni. Populaţia centrului raional – 4.614 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Glodeni.

Suprafaţa raionului – 524 km pătraţi. Populaţia raionului – 28.976 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 20.779 oameni; ruşi – 1.170 oameni; ucraineni – 6.975 oameni; alte naţionalităţi – 52 oameni.

Localităţi – 24; soviete săteşti – 9; teren arabil – 41.840 hectare.

Raionul este telefonizat. Căile de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Sunt spaţii pentru amplasarea organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Râşcani – centrul raional în orăşelul Râşcani. Populaţia centrului raional – 11.574 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Râşcani.

Suprafaţa raionului – 555.6 km pătraţi. Populaţia raionului – 44.142 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 29.620 oameni; ruşi – 6.074 oameni; ucraineni – 7.151 oameni; alte naţionalităţi – 1.297 oameni.

Localităţi – 33; soviete săteşti – 8; teren arabil – 54.252 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Există spaţii pentru amplasarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Edineţ – cu centrul raional în satul Edineţ. Populaţia din centrul raional – 13.846 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Edineţ.

Suprafaţa raionului – 348.2 km pătraţi. Populaţia raionului – 32.581 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 20.322 oameni; ruşi – 2.875 oameni; ucraineni – 6.806 oameni; alte naţionalităţi – 2.578 oameni.

Localităţi – 23; soviete săteşti – 10; teren arabil – 31.818 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Sunt spaţii pentru amplasarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Brătuşeni cu centrul raional în satul Brătuşeni. Populaţia centrului raional – 5.736 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Brătuşeni.

Suprafaţa raionului – 463.7 km pătraţi. Populaţia raionului – 41.866 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 28.432 oameni; ruşi – 4.609 oameni; ucraineni – 5.881 oameni; alte naţionalităţi – 2.944 oameni.

Localităţi – 29; soviete săteşti – 8; teren arabil – 39.768 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Sunt spaţii pentru amplasarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Lipcani – cu centrul raional în orăşelul Lipcani. Populaţia din centrul raional – 9.220 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Lipcani.

Suprafaţa raionului – 728,80 km pătraţi. Populaţia raionului – 53.435 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 35.905 oameni; ruşi – ; ucraineni – 11.314 oameni; alte naţionalităţi – 6.216 oameni.

Localităţi – 27; soviete săteşti – 22; teren arabil – 414.210 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Sunt spaţii pentru amplasarea tuturor organizaţiilor raionale.

  1. Raionul Briceni – cu centrul în târguşorul Briceni. Populaţia centrului raional – 9.182 oameni. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Briceni.

Suprafaţa raionului – 644.20 km pătraţi. Populaţia raionului – 40.977 oameni.

Componenţa naţională: moldoveni – 22.587 oameni; ruşi – ; ucraineni – 12.296 oameni; alte naţionalităţi – 6.094 oameni.

Localităţi – 26; soviete săteşti – 18; teren arabil – 398.281 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Spaţii pentru amplasarea organizaţiilor raionale sunt destule.

 

Oraşul Bender

Suprafaţa oraşului alcătuieşte 37.53 km pătraţi. Numărul populaţiei în oraş este de 31.542 oameni. Numărul întreprinderilor industriale – 32. În ele lucrează 532 muncitori. Printre cele mai mari întreprinderi se numără cele de prelucrare a alcoolului, de fabricare a berii, de conservare şi de prelucrare a lemnului. În oraş există 4 şcoli medii şi 10 şcoli primare; 3 cinematografe, 2 spitale, 3 policlinici, 3 biblioteci, staţie electrică cu o capacitate de 485 kilowaţi, apeduct.

Pe teritoriul oraşului trece nodul feroviar Bender, de la care trenurile pornesc în 3 direcţii – Odesa, Chişinău – Acherman.

 

Oraşul Chişinău

Suprafaţa oraşului alcătuieşte 120 km pătraţi cu o populaţiei de 114.896 oameni. Întreprinderi industriale – 332 cu 4899 de muncitori. În afară de acestea în oraş există un număr mare de meşteşugari şi meşteri: croitori – 1306 oameni, ciubotari – 1584, alţi – 2000 oameni. Instituţii de învăţământ: şcoli medii – 14, şcoli medii incomplete – 21, primare – 14, spitale, staţiuni şi policlinici – 22.

În oraş este staţie electrică, tramvai, staţie de radio, staţie de radio prin fire, poştă, telegraf, 2 cinematografe şi teatru orăşenesc.

 

Oraşul Bălţi

Suprafaţa oraşului alcătuieşte 19.1 km pătraţi. Populaţia oraşului este de 65.270 oameni. Întreprinderi industriale – 89 la care lucrează 658 oameni. Din cele mai mari întreprinderi se numără: fabrica de zahăr, de prelucrare a alcoolului, de cărămidă.

Pe teritoriul oraşului trece nodul căii ferate, de la care pornesc trenuri în 2 direcţii. În oraş sunt 3 spitale, 5 policlinici, 2 maternităţi, un cinematograf, un teatru dramatic, 5 şcoli medii şi 10 şcoli medii incomplete, staţie electrică, apeduct, poştă, telegraf, staţie de telefoane.

 

Scurtă descriere a oraşelor  şi orăşelelor RSS Moldoveneşti

 

  1. Oraşul Rezina, judeţul Orhei

Oraşul Rezina e situat pe malul râului Nistru, fost centru de plasă, populaţia oraşului alcătuieşte – 8.112 oameni.

În oraş funcţionează o staţie electrică, două uzine de oale din ciment, sunt fabrici de prelucrare a uleiului de floarea soarelui şi câteva brutării la care muncesc 74 de oameni.

Străzile oraşului sunt petruite. Este un spital, o baie publică bine utilată. Funcţionează o şcoală medie de meserii, 2 biblioteci şi 2 cluburi.

Oraşul Rezina este un centru pescicol unde se pescuieşte morunul (Beluga-rus) şi păstruga (cebruiga-rus). Potrivit îndrumătorului privind recensământul populaţiei din 1930 şi a altor materiale oraşul Rezina este oraş.

  1. Oraşul Leova, judeţul Chişinău

Oraşul Leova este situat la graniţă cu România. Populaţia alcătuieşte – 7.593 oameni.

Activează un spital pentru 25 de paturi, 2 mori mecanice (roţi zimţate), o moară pentru prelucrarea floarea soarelui, o uzină pentru prelucrarea lemnului şi alte întreprinderi – 15 la număr, la care lucrează 94 de muncitori şi 4 slujbaşi.

Potrivit materialelor şi a recensământului populaţiei din 1930 Leova este înscris oraş.

  1. Oraşul Făleşti, judeţul Bălţi

Oraşul Făleşti este aşezat la 4 km de staţia de cale ferată. Populaţia – 12.340 oameni. Suprafaţa oraşului – 112.3 km pătraţi. Lucrează o staţie electrică cu o capacitate de 50 cai putere şi o tipografie.

Potrivit documentelor recensământului din 1930 Făleşti este înscris oraş.

  1. Oraşul Comrat, judeţul Bender

Oraşul Comrat este aşezat în apropierea staţiei de cale ferată la 5 km. Populaţia oraşului – 13.643 oameni. Lucrează o staţie electrică de o capacitate de 98 cai putere. O moară mare mecanică, un spital pentru 30 paturi, în total în oraş sunt 12 şcoli. În documentele româneşti Comratul este oraş.

  1. Oraşul Ungheni, judeţul Bălţi

Oraşul Ungheni este aşezat la staţia nodului de cale ferată. Populaţia oraşului alcătuieşte 11.235 oameni. Potrivit îndrumătorului recensământului populaţiei din 1930 – localitatea Ungheni este înscrisă oraş.

  1. Oraşul Călăraşi, judeţul Chişinău

Oraşul Călăraşi numără 6.190 de oameni. În oraş activează 2 şcoli primare, în care lucrează 12 învăţători, o moară-diesel cu o capacitate anuală de 4 mii tone, la care lucrează 10 oameni. Mai lucrează un spital evreiesc pentru 25 de bolnavi, 2 medici şi 2 farmacii.

În oraş funcţionează o staţie electrică cu o capacitate de 90 cai-putere.

Potrivit materialelor recensământului populaţiei din 1930 – Călăraşi este considerat oraş.

 

Orăşele

  1. Râşcani – orăşel în judeţul Bălţi

Târguşorul Râşcani are o populaţie de 11.670 oameni. Pe teritoriul localităţii este instalată o staţie electrică, 2 tipografii, un cinematograf, 3 instituţii medicale, două farmacii, lucrează o moară şi o oloiniţă.

În târguşorul Râşcani se planifică centrul raional al raionului Râşcani. Conform documentelor recensământului populaţiei din 1930 Râşcani este atestat târguşor.

  1. Criuleni – orăşel, judeţul Orhei

Orăşelul Criuleni are o populaţie de 2.352 oameni. Este situat la o distanţă de 44 km de Chişinău cu care este legat printr-o şosea. În orăşel sunt 2 fabrici de spirt (prelucrarea alcoolului – A.M.), 5 cuptoare de ars ţiglă: fost centru de plasă.

Orăşelul Criuleni este planificat să fie centru raional.

Potrivit documentelor Criuleni este înregistrat orăşel.

  1. Katovskoe/Ganceştî/ (Hânceşti – Al.M.) – orăşel în judeţul Chişinău

Orăşelul Hânceşti are o populaţie de 7.454 oameni. În orăşel sunt 3 şcoli primare la care lucrează 13 învăţători. Activează un spital de stat pentru 35 de paturi, 2 medici, o moaşă şi 2 farmacii.

În orăşelul Kotovskoe se proiectează centrul raionului Kotovsk. Potrivit îndrumătorului recensământului populaţiei din 1930 Kotovsk este considerat târguşor.

  1. Teleneşti – orăşel în judeţul Orhei

Orăşelul Teleneşti are o populaţie de 4.219 oameni, este un centru comercial şi este fostul centru de plasă, are un conac boieresc, o fabrică pentru prelucrarea alcoolului cu un efectiv de 17 muncitori şi slujbaşi, 2 mori la care lucrează 36 de oameni.

Orăşelul Teleneşti se proiectează centrul raional Teleneşti.

Potrivit materialelor – Teleneşti este considerat orăşel.

  1. Taraclia – orăşel în judeţul Cahul

Orăşelul Taraclia numără o populaţie de 9.427 oameni. În orăşel este sector medical. În Taraclia se proiectează centrul raional Taraclia. Potrivit materialelor Taraclia este orăşel.

  1. Lipcani – orăşel în judeţul Soroca

Târguşorul Lipcani este un centru comercial. Numărul de gospodării – 1.218 cu o populaţie de 5.726 oameni.

În târguşorul Lipcani se proiectează centrul raionului Lipcani.

Potrivit materialelor Lipcani este târguşor.

  1. Briceni – orăşel în judeţul Soroca

Orăşelul Briceni are 1.317 de gospodării cu o populaţie de 5.638 de oameni.

În orăşel se proiectează amplasarea centrului raional Bravicea (?!) – A.M).

Potrivit materialelor Briceni este târguşor.

  1. Edineţ – orăşel în judeţul Bălţi

Orăşelul Edineţ are o populaţie de 13.846 oameni, este situat la o distanţă de 18 km de calea ferată şi staţie. În orăşel funcţionează o staţie electrică şi o fabrică de cherestea, o fabrică de săpun, o staţie telefonică şi telegraf, un cinematograf, 3 instituţii medicale şi o baie.

Potrivit îndrumătorului privind recensământului populaţiei din 1930 Edineţ este considerat orăşel.

Şef secţie I. Afanasiev

Decretul Prezidiului Sovietului

Suprem al URSS

Cu privire la stabilirea hotarelor între

Republica Sovietică Socialistă

Ucraineană şi Republica Sovietică

Socialistă Moldovenească

A aproba recomandările Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice  Socialiste Ucrainene şi Prezidiul Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti privind stabilirea hotarelor între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (de la vest la est):

– de la râul Prut hotarul va fi trasat prin teritoriul judeţului Hotin printre localităţile Mămăliga şi Criva, astfel încât localitatea Mămăliga va rămâne în componenţa RSS Ucrainene (dacă „eliberatorii” ar fi ştiut, că mămăliga este o mâncare veche românească, ar fi înţeles că o localitate atât de românească nu se potriveşte pe harta Ucrainei, cum nu se potriveşte numele de Muşatov Stepan Bogdanovici lui Ştefan cal Mare şi Sfânt – A.M.), iar localitatea Criva în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi hotarul va fi direcţionat spre localitatea Lipcani şi Chişla Zamjieva, păstrând localitatea Lipcani în componenţa RSS Moldoveneşti, iar localitatea Chişla Zamjieva în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi înconjurând localitatea Chişla Zamjieva, hotarul va fi trasat printre localităţile Zelena şi Medveja, păstrând Zelena în componenţa RSS Ucrainene şi Medveja – în componenţa RSS Moldoveneşti, apoi hotarul va fi trasat spre localitatea Larga, păstrându-l în componenţa RSS Moldoveneşti;

– hotarul va împărţi apoi localităţile Pavlovca şi Cotiujeni de o parte şi Lucăceni, pe de altă parte, păstrând ultima localitate în componenţa RSS Ucrainene, iar Pavlovca şi Cotiujeni în componenţa RSS Moldoveneşti;

– urmează apoi hotarul printre localităţile Rosoşani şi Grimăncăuţi, păstrând localitatea Rosoşani în componenţa RSS Ucrainene, iar Grimăncăuţi – în RSS Moldovenească, şi apoi spre localitatea Bolboca (aşa-i în document – Al.M.) şi Mendicoviţî, păstrând Bolboca în componenţa RSS Moldoveneşti, iar localitatea Mendicoviţî – în componenţa RSS Ucrainene;

– mai departe graniţa trece printre localităţile Gvozdovţî şi Clocuşna, păstrând Gvozdovţî în componenţa URSS Ucrainene, iar Clocuşna – în RSS Moldovenească, apoi spre localitatea Secureni, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi pe hotarul judeţului Hotin până la râul Nistru, după existenţa frontieră a regiunii Viniţa, RSS Ucrainene, pînă la graniţa raionului Camenca a RSS Moldoveneşti;

– apoi pe graniţa raionului Camenca, RSS Moldoveneşti până la intersecţia cu râul Vilişanca, apoi spre localitatea Nijneaia Sloboda, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi spre localităţile Chisârneac şi Bolgan, păstrându-le în componenţa RSS Ucrainene, apoi pe graniţa aceluiaşi raion Camenca în direcţia spre localitatea Alexeevca, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi pe graniţa raionului Râbniţa, RSS Moldovenească până la localitatea Vasilievca, păstrând-o în componenţa RSS Moldoveneşti, apoi graniţa coteşte spre nord spre localitatea Kotovţî, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi printre localităţile Crutîi şi Ploti, (aşa-i în document – Al.M.), păstrând localitatea Crutîe în componenţa RSS Ucrainene, iar localitatea Ploti – în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi spre localităţile: Moinaia, Semionovca, Burştenî, Timcov, Domniţa şi Colbasnoe, păstrând – Moinaia, Semionovca, Timcov şi Domniţa în componenţa RSS Ucrainene, iar Burştenî şi Colbasnoe – în RSS Moldoveneşti;

– apoi spre localitatea Climentievo, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, şi apoi spre localităţile: Crugleachi, Stanislavca şi Semca, păstrându-le în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi după actuala graniţă a raioanelor Râbniţa şi Dubăsari a RSS Moldoveneşti până la localitatea Nesterovo, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, şi apoi spre localitatea Novaia Malovata (aşa-i în document), păstrând-o în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi spre localitatea Burca, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, apoi spre existenta graniţă a raionului Grigoriopol până la localitatea Novo-Alexandrovca, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi spre localităţile Savva şi Novîe Butorî, păstrându-le în componenţa RSS Ucrainene, mai departe pe graniţa actuală a raionului Tiraspol până la localităţile : Ploscoie, Slaveano-Serbca, Oleg şi Grebenichi, păstrându-le în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi pe graniţa raionului Tiraspol până la localitatea Miloliubovca, păstrând-o pe ea şi localităţile: Novo-Crasnoe, Ivano-Buzinovca, Stepanovca, Pavlovca, Chuciurgan, Trudugoloc şi Ivano-Nicolaevca – în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi pe graniţa actuală a raioanelor Tiraspol şi Slobodzeia a RSS Moldovenească până la râul Nistru, apoi după râul Nistru până la localitatea Palanca, păstrând-o pe ultima în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi spre localitatea Han Chişlo, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene şi apoi spre localitatea Caplană (aşa-i în document – Al.M.), păstrând-o în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi spre localitatea Suinduc (Djalar), păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, apoi spre localităţile Stepanovca şi Volontirovca au rămas în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi printre localităţile Copciac şi Alexandrovca, lăsând Copciac în componenţa RSS Moldoveneşti, iar Alexandrovca în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi spre localitatea Monzîri, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, apoi spre localitatea Sturzeni , păstrând-o pe ultima în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi frontiera trece pe râul Ciaga până la localitatea Căprioara, păstrând-o pe ultima în componenţa RSS Moldoveneşti, apoi spre localitatea Petrovca (Ciaga), păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi spre localitatea Troiţcoe (Troiţa – Al.M.), lăsând-o în componenţa RSS Moldoveneşti, mai departe spre localităţile: Petreşti, Curudjica, Sabaneevca (aşa-i în document – Al.M.) şi Colăceni, păstrându-le pe toate în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi pe graniţa actuală a judeţului Acherman (Cetatea-Albă – Al.M.) până la punctul de joncţiune a graniţelor judeţelor Acherman, Bender (Tighina – Al.M.) şi Cahul;

– apoi spre localităţile: Taraclia, Tatar-Copceac, păstrându-le în componenţa RSS Moldoveneşti, apoi spre localitatea Cubei, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– mai departe pe graniţa existentă a judeţului Izmail până la graniţa plasei Reni;

– apoi spre localităţile: Cuza-Vodă (Hadji-Abdul), Etulia, Cismichioi şi Giurgiuleşti, păstrându-le în componenţa RSS Moldoveneşti şi mai departe frontiera ajunge până la râul Prut.

 

Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem

                                                       al URSS                                        M. Calinin

Secretarul Prezidiului Sovietului Suprem

                                                       al URSS                                        A. Gorchin

                                                        Moscova, Kremlin

                                                       4 noiembrie 1940.

 Publicat  în săptămânalul “ Glasul  Naţiunii”  în : nr. 24  din  26 iunie  2003

Despre Cronicaru

Alexandru Moraru, Istoric-arhivist, publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, autor și editor al multor culegeri de documente de arhivă, menționate la Salonul Internațional de Carte din 2010 și 2015, iar cartea Basarabia: Scrisori către Mareșal a intrat în topul celor 10 cele mai citite cărți din Republica Moldova pentru anul 2014

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s