(Din notiţele unui istoric-arhivist )

ARHIVELE STATULUI VĂZUTE DIN INTERIOR   (2)                   

CADRELE .

ALEXANDRU MORARU BLOGEste cea mai mare si cea mai importanta problemă, şi  dacă vreţi locul cel mai vulnerabil al Arhivei OSPRM (dar şi a Arhivei Naţionale, despre care vom vorbi mai târziu Al.M). Nu mă voi referi ce a fost pînă la anul 2003, fiindcă pe atunci nu lucram şi nu ştiu situaţia cum se spune „pe viu”. Ţin să menţionez, că pe tot parcursul perioade de activitate(februarie,2003-februarie, 2008), Arhiva OSPRM nici odată  n-a activat cu toate statele de funcţie completate, lucru care-l consideram la început  întâmplător şi care s-a dovedit a fi dirijat. Cum poate fi !Lumea caută de lucru, sute de mii de şomeri, oamenii îşi iau lumea în cap şi pleacă de la copiii lor, de la casele lor în străinătate în căutarea unui loc de muncă, iar aici stau locurile vacante cu anii şi nu este angajat nimeni ?!

Şi ca să nu fiu numai cu vorba, vă propun câteva exemple:

.Din 2004 până  la 1 martie 2008 cel puţin  funcţia de specialist coordonator în secţia„Valorificare a documentelor” a fost  vacantă. În respectiva perioadă au fost o mulţime de istorici(unul din ei cu titlu ştiinţific), jurişti, filologi  şi pedagogi să se angajeze în această funcţie. Dar măiestria şi talentul oratoric al directorului A.Cechirlan (corect Ciocârlan- probabil că şi dânsul a aflat –Al. M), apoi a custodelui şef V.Ivanicova care a devenit director interimar pe viaţă i-au convins pe şomeri că salariul e micuţ, că nu vor avea nici o perspectivă de creştere profesională etc, etc. Printre ei( voi da numai câteva nume, cu toate că am întreaga listă )dra Cristina Galiţ, cu facultatea de drept a  venit să se angajeze la funcţia  vacantă de specialist-coordonator dar a fost angajată la funcţia de şefa sălii de studiu ( funcţie  mai inferioară si mai prost plătită, care nu face parte din lista funcţionarilor publici) cu condiţia ca într-o perspectivă să fie trecută la funcţia despre care este vorba. Un jurist şi un specialist bine pregătit, care în scurt timp a devenit un bun arhivist, îndeplinea certificate de arhivă şi se bucura de mult respect din partea cercetătorilor, vorbea engleza şi franceza cu  cercetătorii din străinătate, vorbea o limbă română literară şi îi corecta colegial pe cei cu un vocabular şi limbă pocită , dar cu funcţie de răspundere .

Conducerea arhivei a ţinut-o în funcţia de şefa sălii de studiu pe dra Cristina Galiţ fără să o treacă în funcţia promisă , până când tânăra a înţeles, că cuvintele directorului arhivei sunt vorbe goale. Metoda aceasta draconică a fost inventată de fostul director al AOSPRM   Andrei Cechirlan .Omul venea să se angajeze la o funcţie sau alta, iar Cechirlan îi propunea cea mai inferioară funcţie(în cazul dat  funcţia de şefă al sălii de studiu este mult mai inferioară, comparativ cu funcţia de specialist-coordonator.Şi după poziţia ierarhică şi financiară).Dacă să luăm comparativ, apoi este tot aşa cum ar veni un profesor cu facultatea terminată la directorul şcolii să fie angajat profesor, iar directorul i-ar propune mai întâi să fie paznic sau deridicătoare.

Tot aici trebuie să menţionez, că volumul de lucru al postului vacant de specialist-coordonator era şi este pus pe umerii şefului de secţie valorificarea documentelor şi al şefei sălii de studiu , primind pentru aceasta un adaos de râsul cânilor…….

 

În cele din urmă, dra Cristina Galiţ a depus cerere şi s-a concediat. În scurt timp a fost angajată la o funcţie onorabilă la Compania Moldcell cu un salariu bun .Numai un director, care ştie a preţui specialiştii valoroşi  poate face, ca instituţia să prospere şi să fie respectată. Dar în arhivă e altă atitudine, care aminteşte de filmul cu desene animate”Baba Iaga protiv”despre eventualele jocuri olimpice de la Moscova din 1980.

 

Printre cei care au primit refuz în angajare la funcţia de specialist-coordonator în secţia valorificare a documentelor au fost şi istoricii Silvia Dulischii, Svetlana Basamalerecă, Nadejda Dragomir,  dr.Mariana Ţăranu  etc, profesorii filologi Ludmila Profirii, Veronica Pricopii, Olga Ostrovschii şi alţii.

Mai sus al menţionat că, în luna iunie 2004 directorul AOSPRM dl Andrei Cechirlan  s-a retras la „odihna binemeritată”.Acesta a fost un exponent clasic al nomenclaturii comuniste, care a lucrat mulţi ani în structurile de vârf ale partidului comunist,  un om cu un vocabular şi cu un potenţial intelectual destul de limitat, dar cu un spirit de  iniţiativă ale unei eventuale întreceri socialiste. Poate din acest motiv, sau  în urma volantelor „de pe lângă director” sau ale altor întruniri unde membrii colectivului AOSPRM aveau ocazia pe viu să se convingă de” talentul oratoric şi cunoştinţele vaste ale fostului director A.Cechirlan. El a dat naştere la multe cuvinte înaripate, care le cunosc numai specialiştii din arhivă.

Ca să nu ghiciţi, vă propun un simplu exemplu. Atunci când un lucrător al arhivei se adresa la distinsul director, pentru a solicita ajutor sau susţinere în  soluţionarea unei probleme, deseori puteai auzi „- Asta nu atârnă de mine !”(pentru cei care încă n-au înţeles, traduc ,că directorul a vrut să spună că aceasta nu depinde de el).Bancuri cu domnia sa şi despre el au fost o sumedenie, dar aceasta este material pentru alt articol. Cu toate aceste, ca fiecare om a făcut şi lucruri bune. El ne-a învăţat cum să facem economie de gaz şi de apă. Explic: dacă ai fiert câteva ouă, de găină desigur, scoate ouăle fierte şi cu apa de la ouă poţi să te bărbiereşti ! Genial, nu ? Fără discuţii că în Arhiva OSPRM sunt şi specialişti care merită tot respectul. Printre aceştea se numără Veaceslav Lupan, istoric, arhivist, şef de secţie, care demult ar fi meritat funcţia de director al Arhivei OSPRM. Este un om onest, un bun profesionist, autorul  de bază al Îndrumătorului Arhivei OSPRM , un cunoscător al istoriei şi culturii noastre, are un vocabular bogat şi un cunoscător al limbilor română, rusă şi franceză; un cunoscător al tehnologiilor informaţionale în domeniul arhivisticii, care in RM nu se aplică. Mai laconic spus un specialist ca dl Veaceslav Lupan şi-ar dori orice arhivă prestigioasă europeană.

Un alt specialist, care  pe bune e mare profesionist este dna Maria Cruşelinskii, istoric, arhivist, activează în funcţie de specialist principal  la respectiva arhivă. Are cunoştinţe aproape enciclopedice, ne mai vorbind de istoria românilor. De naţionalitate e ucraineană, a absolvit cu succes Univesitatea de Stat din Moldova facultatea de istorie , grupa rusă. Dar este printre puţinii, care ne respectă istoria, limba si tradiţiile naţionale. Sine stătător a studiat limba română şi o vorbeşte tot atât de bine cum rusa sau ucraineana. Este un specialist serios cu o responsabilitate maximă.

Ţinând cont, că  numai în Arhiva OSPRM am lucrat şase ani, cu riscul de a fi considerat ne modest voi scrie şi câteva cuvinte despre mine .Alexandru Moraru, istoric, arhivist şi publicist, transferat de la Arhiva Naţională a RM unde a lucrat specialist principal, apoi şef secţie în perioada din aprilie 2000 până în februarie 2003. La Arhiva OSPRM a fost numit în funcţie de şef secţie Valorificare a documentelor de arhivă. În  perioada aflării în respectiva funcţie a statele  secţiei n-au fost nici odată completate. De fiecare dată cel puţin un specialist era funcţie vacantă. Au fost perioade când din anumite motive obiective sau subiective am îndeplinit volumul de lucru al secţiei de unul singur. Am executat câteva mii bune de certificate de arhivă, pentru foştii cileni ai comitetelor raionale de partid şi comsomol şi ai CC al PCM şi ULCTMca în baza acestor documente  să li se mărească şi mai mult  pensiile pentru munca „titanică” depusă întru prosperarea burgheziei comuniste. Am fost întotdeauna un lucrător incomod pentru şefii  pensionari mai mari şi mai mici, de oare ce  în afară de arhivist  eram şi publicist. Faptul că lucram că toate  documentele financiare, Cărţile de Dispoziţii şi alte documente importante, inclusiv tot felul de hotărâri de Birou tâmpite sau cel puţin deşănţate mi-a dat posibilitatea de a cunoaşte la perfecţie mecanismul invizibil al Comitetului Central al PCM , al CC al ULCTM şi al comitetelor raionale ale acestora. În baza documentelor de arhivă am publicat numeroase articole şi documentare dezgolind monstruozitatea ocupaţiei Basarabiei de sovietici , a crimelor săvârşite de ocupanţi împotriva populaţiei băştinaşe. Aceste publicaţii au apărut în „Literatura şi Arta”, „Ziarul de Gardă”, „Capitala”, „Glasul Naţiunii”, „Flux”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, revistă „Magazin istoric” etc.

Plus la cele menţionate sunt coautorul a două volume de carte cu caracter istorico-documentar, care au fost  înalt apreciate de specialişti de anvergură europeană. Pentru mine  restabilirea adevărul istoric este ceva sfânt. Provin dintr-o familie de intelectuali deportaţi de autorităţile sovietice de ocupaţie. Bunelul meu Ion Alexandru Moraru a fost împuşcat, tatăl meu Valeriu împreună cu încă 3 fraţi ai săi au fost exilaţi în Siberia pentru 9 ani.

Cel mai mic „duşman al poporului” avea 8 ani, iar cel mai mare 14 ani.(vezi scrisoarea Ministerului Securităţii Naţionale a RM din 25 februarie 1994, n-M-115) Cum să nu scriu despre crimele şi mârşăveniile săvârşite pe acest pământ scăldat în sânge? Dacă lumea ar fi puţin mai harnică şi s-ar trudi să cunoască documentele din arhivă, n-ar mai vota nimeni, indiferent de naţionalitate pe comunişti sau pe politicienii ,care le curg mucii maimult la Moscova decât la Chişinău. Ei au adus numai nenorociri şi jale în casele oamenilor. Cu regret însă judecând după rezultatul  tuturor alegerilor, cetăţeanul nostru rămâne uşor manipulat de radio şi TV, de oarece cu cititul stă din ce în ce mai prost.

Multe cucuie am primit pentru publicaţiile mele.Chiar şi transferul meu de la Arhiva Naţională la Arhiva OSPRM a fost condiţionată de ex-Directorul Serviciului de Stat de Arhivă a RM Victor Feofanov prin cuvintele: „Tam partiinîe documentî ! Ih ne nado trogati ! V protivnom sluciae  vas ojidaiut bolişie neprieatnosti ! A vam ăto nado ?”

Îmi amintesc un caz haios, când un bun istoric şi cercetător neobosit dl Alexei Memei a depistat un document, în care era vorba despre un comunist cu funcţie care a violat cu câine, iar Biroul l-a pedepsit pe făptaş cu o mustrare aspră. Dl .A. Memei a solicitat să i se facă de pe respectivul document o copie xerox. Directorul Arhivei OSPRM a refuzat însă declarând că acesta este material compromiţător şi poate compromite un conducător. Dezamăgit şi supărat dl Alexei Memei a spus: adică conducătorii trebuie să ne frece câinii, iar noi să ţinem în secret să nu fie ştirbită autoritatea lor. Nu mai comentez , e clar ale cui interese le apără conducerea arhivei.

Despre dl Victor Taşci, istoric, arhivist cu o experienţă bogată se poate spune multe lucruri bune. Este un specialist-coordonator competent şi harnic, care a adus un aport considerabil la completarea fondului arhivistic. Este un om onest şi principial. Se bucură de respect nu numai în colectivul de muncă dar şi în organizaţiile sursă ale Arhivei OSPRM. Tatiana Gâlcă, politolog, angajată de câţiva ani la Arhiva OSPRM în funcţie de specialist în secţia Completare…a dat dovadă că poate lucra într-o arhivă, este un executor responsabil şi harnic.

Tamara Palamarciuc, a lucrat o bună perioadă la Arhiva OSPRM  în funcţie de secretar-dactilograf,  fiind un bun executor ale dispoziţiilor directorului A. Cechirlan. Pe tot parcursul activităţii aşa şi nu a mai învăţat să lucreze la calculator, tipărind textele la maşina de scris. Vocabularul sărac, caracterul imprevizibil şi comportamentul departe de a fi numit civilizat a produs multe situaţii de conflict atât în interiorul colectivului, cât şi în relaţiile cu publicul. Trăsăturile acestea de excepţie a fost depistate şi dânsa a fost angajată la o  altă instituţie de stat cu un statut mai prestigios.

Valentina Bulala, custode, fără studii , susţinută de custodele-şef Valentina Ivanicova ,pentru a avea o sursă sigură de informaţie despre situaţia din colectivul arhivei. Are memorie fenomenală şi ar putea povesti zile în şir seriale din telenuvele. Vrei să-ţi treacă ziua repede, invit-o de dna Valentina  şi întreabă :Ce a mai făcut Hulio Ignasio cu Maria ?”Şi când te uiţi, e ora mesei ! Nu cunoaşte nici calculatorul nici metodele moderne de activitate într-o arhivă de stat. Permanent primeşte câte un salariu jumate sau chiar două salarii, deoarece şi în secţia respectivă este o funcţie  vacantă de custode, la care nu sunt angajaţi oameni, pentru a avea posibilitatea de ai face adaos la salariul povestitoarei din Bălăşeşti. Plus la aceasta este unica, în afară de dna Valentina Ivanicova, care are permis special de lucru cu documentele secrete, pentru care mai primeşte un adaos la salariu.

Iana Ceban, absolventă prin contract al facultăţii de relaţii internaţionale a USM ,angajată prin cunoştinţă la funcţia de şefa sălii de studiu. Pentru  lucrul cu publicul(cercetătorii) nu cunoaşte nici româna nici rusa, într-o simplă cerere adresată directorului sau şefului secţiei poate comite 2-4 greşeli ortografice sau stilistice. În majoritatea cazurilor cu cercetătorii şi publicul vorbeşte ruseşte. E arogantă .În fiecare zi se prezenta la lucru cu minim o oră întârziere, orice lucru îl face superficial. Fiind în secţia de care  eu eram responsabil ,am depus 3 demersuri pe numele directorului- interimar, pensionarei Valentina Ivanicova pentru a se lua măsuri cu şefa sălii de studiu. Dânsa le-a adunat vre-o 3-4 luni, apoi a organizat o adunare, care de fiecare dată mai mult seamănă cu o şezătoare şi a spus: „ tî znaeşi Iana cto Moraru napisal na tebea 3 demersa ?” Eu am rămas şocat de asemenea atitudine de conducător! Pe urmă mi-am dat seama, că V. Ivanicova personal vine la lucru la orele 10-11 , sub diferite motive subiective şi obiective. Astfel este o reacţie firească împotriva celor care vor să  de stabilizeze regimul stabilit. Vă daţi bine seama, că pensionara directoare-interimară n-a luat nici o măsură administrativă.

Cu asemenea conducători domnilor guvernanţi speraţi să ajungeţi în Europa ?

Valentina Ivanicova, custode-şef, studii tehnice, pensionara, din iunie 2004 îndeplineşte funcţia de Director-interimar al Arhivei OSPRM. Probabil că numai în Republica Moldova cuvântul interimar este înţeles pentru o perioadă de cel puţin 5 ani. Nu mai vorbesc de lipsa cunoştinţelor în domeniul istoriei. E greu totuşi de înţeles logica Serviciului de Stat de Arhivă a RM.La Arhiva Naţională a RM lucrează toată viaţa doamna Nelia Krasovski, un adevărat profesionist, cu facultatea de istorie şi arhivistică absolvită la Moscova. Respectiva doamnă munceşte în funcţia de Custode-şef  la Arhiva  Naţională a RM  şi ori de câte ori se schimbau directorii la ANRM (fiindcă în ultimii câţiva ani datorită politicii de cadre nechibzuite au fost schimbaţi câţiva directori, şi numai din motiv că nu s-a ţinut cont de studiile lor şi profesionalism-in loc de istorici a fost adus mai întâi un ziarist-filolog , care după câteva săptămâni de activitate în funcţie de Director al Arhivei Naţionale a RM mă întreabă: „Domnul Moraru, spune-mi te rog şi mie ce e mai mare fondul sau inventarul ?!!!!”; apoi  a fost adus un pensionar de la Ministerul de Interne, care vedea în toţi arhiviştii infractori de mare anvergură)Directorului Serviciului de Stat de Arhivă a RM   dl.Vasile Isac  nici prin cap nu i-a trecut să o transfere pe dna Nelia Krasovski de la funcţia de Custode-şef în funcţie de director-interimar.Cu toate că ar fi avut toate motivele-studii excelente, experienţă vastă şi respectul de care se bucură doamna nominalizată.

Dar în cazul Arhivei OSPRM s-a procedat anume astfel. Fără studiile corespunzătoare, fără cunoaşterea istoriei  , etc, etc  pensionara V.Ivanicova a fost aprobată în funcţia de Director-interimar pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. Aici se potriveşte vorba fabulistului- Dumnezeu să ne ferească, de judecata… !” Deşi A.Cechirlan a fost pensionat, metodele lui şi politica de cadre în AOSPRM  au rămas şi prosperă.

Cu regret, rămân cu convingerea, că guvernele anterioare ale Republicii Moldova au avut o atitudine superficială faţă de arhivele statului şi nu s-a străduit nimeni să intre in esenţa problemelor pe care le-au avut şi le au arhivele.

Oare şi noul Guvern condus de dna Zinaida Grecianâi  în  problemele arhivelor va lua aceiaşi atitudine ca guvernele precedente ?

Alexandru  Valeriu Moraru

SURSA: săptămânalul „Literatura şi Arta” 2008

Despre Cronicaru

Alexandru Moraru, Istoric-arhivist, publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, autor și editor al multor culegeri de documente de arhivă, menționate la Salonul Internațional de Carte din 2010 și 2015, iar cartea Basarabia: Scrisori către Mareșal a intrat în topul celor 10 cele mai citite cărți din Republica Moldova pentru anul 2014

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s